Șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, a răspuns acuzațiilor ce țin de legalitatea alegerii sale în funcție. Despre acest lucru a scris pe pagina sa de Facebook. Potrivit acesteia, nu au existat promisiuni sau garanții că va câștiga concursul la șefia Procuraturii Anticorupție, iar acesta va fi organizat în mod transparent. Oficialul a mai sugerat că nu va demisiona.

„Știu că venind in poziția de Procuror Șef al Procuraturii Anticorupție și fiind fermă în intențiile mele de a lupta dur cu corupția, am devenit deranjantă pentru cei care erau obișnuiți să aibă “ieșire” la procuratură. Iar cei vizați in dosare penale acum trag sfori în speranța că voi fi intimidată. Eforturile lor sunt în van”, a scris Dragalin.

Veronica Dragalin a vorbit și despre amenințările pe care le-a primit din momentul în care a preluat mandatul de șefă la Procuratura Anticorupție.

„O altă încercare de a ataca funcția mea ca Procuror Șef este acuzația falsă că am obținut funcția pentru că mama mea ar fi făcut o donație pentru Partidul PAS. Eu sunt mândră de părinții mei, care au început lupta cu corupția in Moldova înaintea mea prin donații și alte activități, cum ar fi donații către presa independentă, atunci când aceasta era sufocată de mafioți, către ONGuri, atunci când acestea protestau nedreptățile într-un stat capturat. Părinții mei au făcut două donații către PAS prin transfer bancar in perioada campaniilor electorale din 2020 și 2021, câte 1000 de dolari fiecare. Aceasta nu este finanțare ilegală a unui partid, acestea sunt donații in limitele permise de lege. Noi vorbim despre 2000 de dolari. Credeți că aceasta este suma suficientă pentru a cumpăra locul de Procuror Șef al PA? Acest post nu are preț și nu poate fi cumpărat”, a mai anunțat șefă de la Procuratura Anticorupție.

Amintim că săptămâna trecută în spațiul public au apărut conversațiile ministrului Justiției, Sergiu Litvinenco, din care se subînțelege că rezultatele concursului în urma căruia Dragalin a devenit șefa PA au fot trucate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ulterior, șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, a reacționat la scurgerile de informații și spargerile canalelor de Telegram ale mai multor oficiali din cadrul guvernării, a condamnat aceste atacuri cibernetice și a menționat că „este o gravă infracțiune”.

#invinuiri #Procuratura Anticoruptie.#Veronica Dragalin

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.