Când armata ucraineană a lansat mult-așteptata contraofensivă de primăvară (care a fost declanșată mai degrabă în vară), liderii militari ai NATO erau conștienți că trupele Kievului nu dispun de suficient de multe arme și muniții ori militari bine antrenați pentru a reuși să-i scoată pe ruși afară din Ucraina, conform unei analize Wall Street Journal (WSI). În schimb, strategii occidentali au sperat că soarta bătăliei va fi decisă de „curajul și inventivitatea ucrainenilor”. Doar că acest lucru nu s-a întâmplat, iar contraofensiva ucraineană riscă să ajungă într-un punct mort.
Orice încercare de avans decisiv sau străpungere a frontului de către trupele ucrainene a fost până acum oprită de câmpurile de mine și liniile de fortificații pe care rușii au început să le construiască și să le pună la punct încă din toamna anului trecut. Un alt rol important în oprirea avansului ucrainenilor l-a reprezentat și aviația rusă.
„Vestea bună” e că nici trupele ruse nu o duc prea bine: acestea se confruntă în continuare cu probleme de aprovizionare, în vreme ce, din cauza epuizării, moralul soldaților e în prezent la pământ.
Din aceste cauze, conform estimărilor serviciilor de informații ucrainene și occidentale, armata rusă nu pare capabilă să recâștige inițiativa pe câmpul de luptă și să reușească să atace pozițiile ucrainene.
Cu toate acestea, trupele ruse rămân suficient de puternice și numeroase pentru a putea menține intactă o linie de apărare de câteva sute de kilometri lungime, presărată cu sistemele de fortificații dispuse în adâncime și cu un număr mare de aparate de zbor cu ajutorul cărora să-i țină la distanță pe atacatorii ucraineni.
Obuzele din stocurile ucrainene scad văzând cu ochii: 7.000 trase anul trecut, 2-3.000 în prezent
Vestea proastă: cu cât contraofensiva se prelungește, cu atât scad mai mult stocurile de muniții ale SUA și UE. SUA și Europa se luptă să furnizeze Ucrainei cantitatea mare de muniție de care va avea nevoie pentru o contraofensivă prelungită împotriva Rusiei, iar oficialii occidentali se grăbesc să intensifice producția pentru a evita lipsurile pe câmpul de luptă care ar putea împiedica progresul Ucrainei.
Scăderea numărului de obuze trase vine în condițiile în care ucrainenii încep să câștige duelul direct cu artileria rusă: pentru fiecare tun ucrainean distrus, rușii pierd patru tunuri.
În acest moment, conform CNN, armata ucraineană trage între 2-3.000 de obuze pe zi. Comparativ, în noiembrie 2022, armata ucraineană trăgea între 6-7.000 de obuze pe zi.
Practic, armata ucraineană trage în acest moment de 2-3 ori mai puține obuze comparativ cu anul trecut.
De asemenea, ucrainenii au fost nevoiți să declanșeze atacul fără să aibă superioritate aeriană și fără sprijin consistent din partea propriei aviații.
În plus, trupele ucrainene dispun de un număr limitat de sisteme de apărare antiaeriană – folosite în marea lor majoritate pentru apărarea Kievului, orașelor și infrastructurii critice a Ucrainei). Astfel, în lipsa unei „bule” de apărare antiaeriană, militarii ucraineni sunt mult mai expuși atacurilor aviației și în special a dronelor kamikaze (pe care rușii le folosesc inclusiv ca armă de „contrabaterie” – pentru a lovi artileria cu rază lungă a ucrainenilor).
Ce probleme vin la pachet cu avioanele F-16 pentru Ucraina
Într-adevăr, Ucraina va beneficia până la finalul acestui an de avioane F-16, conform Politico. Dar pentru ca aceste aparate să aibă un impact decisiv pe câmpul de luptă, trebuie bifate mai multe condiții:
- De câte avioane F-16 va dispune, efectiv, Ucraina?
- Ce sisteme de armament/arme vor folosi ucrainenii pe avioanele F-16?
- De câte astfel de sisteme vor dispune (o singură rachetă costă câteva milioane de dolari) ucrainenii?
- Cum vor fi încadrate avioanele F-16 în planurile de luptă și cum vor fi sincronizate acțiunile de luptă cu restul armatei?
„Avioanele F-16 vor ajunge (în Ucraina) cel mai probabil la finele acestui an”, a spus John Kirby, purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al SUA. „Dar nu credem că F-16 de unul singur va fi suficient pentru a decide soarta războiului”.
Ucrainenii au început contraofensiva cu câteva zeci de tancuri occidentale din cele aproape 300 promise
Pe lângă avioane, ucrainenii au însă nevoie și de tancuri, pe care Occidentul le livrează într-un ritm încă extrem de lent.
Exemplu: în luna februarie, Danemarca, Germania și Olanda au promis 178 de tancuri Leopard 1 (un model mai vechi, dar aflat în stocurile acestor țări). Primele 10 astfel de blindate au ajuns în Ucraina, sâmbătă, 22 iulie, adică după abia 5 luni.
Pe lângă aceste modele vechi, Occidentul a livrat 40 de tancuri moderne Leopard 2 (plus încă 14 promise), 14 tancuri Challenger (și alte 14 promise de către UK) și 31 de tancuri americane Abrams (Pentagonul preciza, în luna martie, că livrarea acestor blindate ar putea dura „un an sau mai mult”)
Dacă adunăm toate tancurile livrate și promise, ajungem la un total de 291 de tancuri. Oficialii ucraineni au susținut că au nevoie de 300 de astfel de tancuri pentru ca o contraofensivă împotriva forțelor ruse să aibă succes.
În schimb, ucrainenii au pornit contraofensiva cu doar 40 de tancuri Leopard 2 (trei au fost distruse și cinci avariate sau abandonate) și 14 tancuri Challenger (care încă nu au intrat în luptă).
Și totuși, câte brigăzi de elită a angajat Ucraina în contraofensivă?
Înaintea declanșării contraofensivei, se știa că Ucraina pregătise mai multe brigăzi dotate cu armament occidental și ai căror militari fuseseră antrenați în țările NATO.
Reuters scrie că nouă astfel de brigăzi de infanterie mecanizată au fost echipate și antrenate de NATO, după cum a recunoscut secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg.
Conform Pentagon Leaks, SUA a pregătit separat alte trei brigăzi mecanizate ucrainene.
În total, vorbim de 9-12 brigăzi de elită ucrainene care ar trebui să reprezinte „forța principală de izbire” a contraofensivei Kievului.
Din cele 9 brigăzi antrenate de NATO au fost identificate 8: brigada 47, 33, 21, 32, 37, 118, 117 și 82. O brigadă are în compunere între 3.500-4.000 de militari.
Până în luna aprilie, unitățile ucrainene primiseră peste 1.550 de vehicule blindate și 230 de tancurk, conform lui Stoltenberg.
Pe lângă aceste 9-12 brigăzi, Ucraina mai deține alte 8 „brigăzi de asalt” nou-formate care, împreună, totalizează în jur de 40.000 de militari. Aceste brigăzi au denumiri care de care mai „sofisticate”: Kara, Azog Dag, Frontiera de Oțel, Uraganul, Spartan, Chervona Kalina, Frontiera, Furia.
Până în acest moment au fost identificate în luptele din contraofensivă doar brigăzile 47, 33 și 21. Brigada 47 a și suferit pierderi importante în primele zile ale ofensivei, când a pierdut tancuri Leopard 2 și 17 blindate Bradley. În total, 38 de blindate Bradley au fost distruse, avariate ori abandonate, din cele aproape 100 livrate de SUA, conform site-ului Oryx, specializat în agregarea și publicarea de fotografii și clipuri video cu echipamente militare distruse în Ucraina.
Blinken: Ucraina a eliberat deja 50% din teritoriul său ocupat de Rusia
