Versiunile preliminare ale incendiului de la Buiucani. De ce iau foc mansardele în Chișinău

Laboratorul experimental antiincendiar din cadrul IGSU investighează circumstanțele și cea mai probabilă cauză de producere a incendiului izbucnit pe 23 octombrie într-un bloc de locuit de pe strada Pelivan nr. 17/3 din municipiul Chișinău.

Astfel, în urma cercetării statice și dinamice a locului incendiu, evaluând toate circumstanțele, angajații IGSU au înaintat trei versiuni care puteau sta la baza izbucnirii focului.

Prima ipoteză înaintată este scurtcircuit în rețeaua electrică. O altă versiune emisă de specialiști este încălcarea regulilor de apărare împotriva incendiilor la exploatarea echipamentului electric, iar a treia ipoteză investigată este imprudența în timpul fumatului.

„Cea mai probabilă cauză de izbucnire a incendiului se va regăsi în încheierea întocmită de specialiști, după finalizarea cercetării”, informează IGSU.

De menționat că, incendiul din blocul de locuit de pe strada Pelivan 17/3 a fost lichidat cu participarea a peste 70 de salvatori și pompieri și 11 unități tehnice.

În urma intervenției, un pompier din cadrul Detașamentului salvatori și pompieri sectorul Ciocana a obținut traumatisme la picioare. Acesta a fost investigat în cadrul Institutului de Medicină Urgentă, iar la moment se află la domiciliu în stare satisfăcătoare și urmează să primească tratament.

VIDEO Arde mansarda unui bloc locativ din sectorul Buiucani: 11 autospeciale și peste 70 de salvatori, la fața locului

#primele versiuni #mansarda #incendiu #Buiucani

Cu ocazia Zilei mondiale a sănătății mintale, mai mulți locuitori ai municipiului Bălți au participat la un atelier dedicat gestionării anxietății în perioade de criză. Potrivit Organizației Internaționale pentru Migrație (OIM) Moldova, care a organizat evenimentul, intervențiile în domeniul sănătății mintale și sprijinul psihosocial sunt esențiale în situații de criză, oferind suport emoțional și contribuind la consolidarea rezilienței.

„În perioade de urgență și conflict, îngrijirea sănătății mintale poate face diferența între disperare și reziliență, izolare și apartenență, vulnerabilitate și recuperare. Experiența Moldovei arată că investițiile în sănătate mintală și sprijin psihosocial permit oamenilor nu numai să supraviețuiască suferinței războiului, ci și să-și reconstruiască speranța, identitatea și comunitatea”, a declarat Ester Ruiz de Azua, șefa misiunii OIM Moldova.

Participanții atelierului au luat parte la o sesiune de art-terapie, intitulată „Eu și visele mele”. Activitatea a urmărit încurajarea reflecției personale, eliberarea emoțională și crearea unui sentiment de conexiune între participanți.

În colaborare cu Inspectoratul General pentru Migrație din Bălți, echipa a organizat și o sesiune dedicată sănătății mintale a persoanelor afectate de strămutare. Participanții au vizionat un videoclip realizat de regizorul moldovean Alexandru Curilov, care ilustra experiențele copiilor cu părinți migranți, urmat de discuții ghidate menite să îi ajute să-și proceseze emoțiile și să identifice strategii personale de adaptare.

De la începutul războiului, aproape 18.000 de persoane strămutate din Ucraina au primit sprijin prin programele de sănătate mintală ale OIM în Moldova. Printre acestea se numără 1.080 de persoane care au beneficiat de servicii specializate de sănătate mintală.