Chiar dacă, zilnic, autoritățile Rusiei raportează un număr mare de infectări cu COVID-19, oficial, țara reia de astăzi zborurile cu SUA, Italia, Belgia, Bulgaria, Iordania, Irlanda, Cipru și Macedonia de Nord. Traficul aerian cu aceste țări a fost suspendat în 2020 pe fondul pandemiei coronavirusului. Decizia corespunzătoare a fost luată de sediul operațional pentru lupta împotriva coronavirusului pe 18 iunie. În același timp, numărul cotelor pentru zboruri către mai multe țări se extinde.

Această decizie a sediului operațional înseamnă că, în caz de necesitate, companiile de zbor vor putea relua cursele către aceste țări. În acest moment, companiile aeriene și-au anunțat disponibilitatea de a relua zborurile doar către Italia, Bulgaria și Cipru.

Sediul operațional a convenit să deschidă zboruri de la Moscova la Washington și New York cu o frecvență de două ori pe săptămână. Adică, atât transportatorul rus, cât și cel străin vor putea opera două zboruri fiecare. Zboruri de la Moscova la Bruxelles (de patru ori pe săptămână), de la Moscova la Dublin (două zboruri), de la Moscova la Roma și Milano (două zboruri), de la Moscova la Veneția și Napoli (patru zboruri), de la Moscova la Larnaca (patru zboruri), de la Moscova la Paphos (trei zboruri). Din regiuni în aceleași orașe – două zboruri pe săptămână; Moscova – Skopje (o dată pe săptămână); Moscova – Amman și Moscova – Abaka (două zboruri pe săptămână).

Sediul a aprobat, de asemenea, reluarea zborurilor între Federația Rusă și Bulgaria: Sofia, Varna, Burgas sunt deschise pentru zboruri atât din Moscova, cât și din regiuni (de la Moscova – patru zboruri pe săptămână, din regiuni – câte unul).

Deocamdată, transportatorii nu se grăbesc să împrumute în mod activ cotele acordate. În acest moment, Aeroflot a anunțat planurile de a deschide zboruri de la Moscova la Sofia și Burgas în iulie, este planificat să opereze patru zboruri pe săptămână.

În ceea ce privește cele mai populare destinații turistice, până acum doar Intourist a anunțat planuri de a lansa tururi în Cipru. Referitor la Italia, intrarea pentru turiști în țară este închisă. În același timp, transportatorii ruși operează zboruri de marfă și pasageri în țară. Acestea sunt destinate în primul rând transportului de mărfuri, dar companiile pot transporta pasageri cărora le este aprobată sosirea în țară.

Destinațiile în care companiile aeriene pot zbura mai des

De asemenea, sediul operațional a convenit asupra unei creșteri a zborurilor către Viena, Azerbaidjan, Erevan, Qatar, Belgrad, Helsinki, Zurich. Split, Dubrovnik, Geneva. Mai presus de toate, cota pentru zborurile către Grecia a fost extinsă. În plus, față de creșterea frecvenței zborurilor de la Moscova la Atena, sediul a deschis zboruri din Moscova și regiunile către Salonic, Heraklion, Corfu și Rodos.

De la începutul pandemiei, graniţele Rusiei au rămas în mare parte închise, dar au fost redeschise treptat cetăţenilor din aproximativ 20 de ţări.

#COVID-19 #Rusia #zboruri

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze urgent capacitatea de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-un context în care incendiile forestiere, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și pot lovi simultan mai multe țări. Bruxelles-ul vrea să pună mai mult accent pe anticiparea crizelor, însă finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne o provocare, scrie Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate, în care dezastrele naturale sunt tot mai frecvente, mai severe și pot afecta simultan mai multe regiuni.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat von der Leyen luni, în timpul unei vizite la Centrul European de Intervenție în Situații de Urgență, o unitate din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei Europene.

Șefa executivului comunitar a subliniat că natura situațiilor de urgență se schimbă, pe măsură ce schimbările climatice favorizează fenomene meteorologice extreme tot mai imprevizibile. În același timp, crizele se pot suprapune și pot depăși capacitatea de intervenție a unei singure țări. Comisia Europeană vrea, prin urmare, să mute accentul de la reacția la dezastre către prevenirea și anticiparea acestora.

Von der Leyen a evidențiat amploarea operațiunilor europene de combatere a incendiilor forestiere din această vară. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii forestiere începând din aprilie.

Aproape 800 de pompieri au fost prepoziționați în zone cu risc ridicat, iar echipe din 25 de țări au fost mobilizate pe parcursul verii. Începând din luna mai, Europa s-a confruntat cu patru valuri de căldură.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate în această vară din cauza incendiilor forestiere.

„Avem o strategie bună, dar trebuie să intensificăm eforturile, deoarece schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja înăuntru. Sunt în Europa; din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a afirmat Lahbib.

Peste 600.000 de hectare au ars

Potrivit Comisiei Europene, în acest an au ars peste 600.000 de hectare în Uniunea Europeană, mai mult decât dublul mediei pe termen lung din ultimele două decenii.

În acest context, von der Leyen susține că simpla mobilizare a resurselor după izbucnirea unui incendiu, a unei inundații sau după producerea unui alt dezastru nu mai este suficientă.

UE vrea ca experiența acumulată în timpul fiecărei crize să fie folosită pentru îmbunătățirea pregătirii și pentru reducerea timpului de reacție la următoarea situație de urgență.

Problema este însă finanțarea. Guvernele europene sunt deja presate să reducă cheltuielile, iar discuțiile privind viitorul buget pe termen lung al UE adâncesc tensiunile. Mai multe state, printre care Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, susțin reducerea bugetului propus pentru perioada 2027–2034.

Comisarul european pentru acțiuni climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare, dar a argumentat că investițiile în prevenție sunt mai puțin costisitoare decât reconstrucția după producerea dezastrelor.

„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor inițiale este mult mai ieftină decât a fi pur și simplu lovit de incendii, de inundații și apoi a plăti pentru daune. Asta este pur și simplu mult mai costisitor”, a declarat Hoekstra.

De la dezastre naturale la amenințări hibride

Strategia europeană de protecție civilă se schimbă și dintr-un alt motiv: autoritățile trebuie să fie pregătite nu doar pentru dezastre naturale izolate, ci și pentru crize multiple care se desfășoară în același timp.

Inundațiile, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme se pot suprapune cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj asupra infrastructurilor critice sau perturbări ale sistemelor energetice și sanitare. Astfel de amenințări „hibride” pot afecta grav viața de zi cu zi fără să semene cu un atac militar convențional.

În acest context, comisarii europeni din statele de pe flancul estic i-au cerut recent Ursulei von der Leyen să ia măsuri urgente în fața amenințărilor rusești tot mai mari la adresa statelor baltice, inclusiv prin numirea unui coordonator de nivel înalt pentru regiune.

În martie 2025, Hadja Lahbib avertiza deja asupra necesității unei coordonări europene mai bune, a unor rezerve de urgență și a unei populații mai reziliente.

Una dintre măsurile propuse vizează pregătirea gospodăriilor pentru situații de criză, astfel încât oamenii să poată face față pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore.

Pentru Bruxelles, provocarea următorilor ani nu mai este doar capacitatea de a interveni după producerea unui dezastru, ci și aceea de a anticipa crizele, de a limita efectele lor și de a se asigura că Europa poate face față unor situații de urgență care se produc simultan în mai multe locuri.