Vești minunate pentru moldoveni și români! Tarifele de roaming vor fi de zece ori mai mici

Tarifele de roaming dintre România și Republica Moldova urmează a fi reduse. În acest sens, cabinetul de miniștri a dispus iniţierea negocierilor și aprobării semnării Acordului între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul României privind reducerea tarifelor de furnizare a serviciilor de roaming internațional și a celor de apeluri internaționale între cele două state

Prin urmare, pentru apelurile efectuate în roaming în România cu destinația Republica Moldova, tarifele vor scădea de cel puțin 10 ori, iar pentru apelurile primite în roaming în România din Republica Moldova, tariful de roaming va fi eliminat.

În același timp, pentru serviciile de date (Internet) utilizat în roaming în România, tarifele vor scădea de cel puțin 5 ori.

„Iată că acest acord poate fi de bun augur, să mergem pe cale bilaterală cu acele state care sunt gata să semneze asemenea acorduri. Vom lucra în continuare ca să avem un Acord și cu Uniunea Europeană ca să avem tarife eliminate la roaming în toate țările UE pentru moldoveni”, a spus Natalia Gavrilița în cadrul ședinței de Guvern.

Guvernul Republicii Moldova a anunțat că la ședința comună cu Guvernul României, din 11 februarie, va fi semnat prezentul Acord care va duce la economii de zeci de milioane de lei pentru cetățenii ambelor țări.

Potrivit datelor, circa 25–33% din întregul trafic de roaming utilizat de cetățenii Republicii Moldova este cu România.

#roamnig #Guvernul Republici Moldova #Guvernul Romaniei #Romania

„Trebuie să-ți repet de o sută de ori?!”, „N-ai să reușești niciodată așa cum ești acum!” sau „De ce nu poți fi ca X?”. Poate că aceste expresii nu vă sunt străine. Mulți dintre părinți se pot surprinde spunând astfel de fraze copiilor în momente de nervi sau frustrare. Și, deși ele par inofensive sau „meritate” la momentul respectiv, adevărul este că ele pot lăsa răni adânci, greu de reparat.

Iată zece dintre cele mai utilizate fraze care pot răni sentimentele copiilor:

„Numai prostii faci!”. Utilizarea cuvântului „numai” sugerează unui copil faptul că niciodată nu face ceea ce este bine/corect, descurajându-l să încerce activități noi de teama eșecului și a criticii.
„Trebuie să-ți repet de o sută de ori?!” Această expresie transmite frustrare și nerăbdare, făcând copilul să se simtă incapabil sau nepriceput, ceea ce poate diminua motivația de a coopera.
„Nu mai plânge, ești bine”. Spunând asta, minimalizăm emoțiile copilului, făcându-l să se simtă rușinat pentru că își exprimă sentimentele și învățându-l să le reprime în loc să le gestioneze sănătos.
„Nu mai fi atât de dramatic!”. Această expresie poate diminua importanța trăirilor copilului, sugerând că reacțiile sale sunt exagerate și că problemele sale nu merită atenție, ceea ce poate duce la sentimente de izolare.
„De ce nu poți fi ca fratele/sora ta?” Compararea cu un frate sau o soră poate face copilul să se simtă inadecvat, generând gelozie și scăderea stimei de sine, deoarece simte că nu este suficient de bun așa cum este.
„Am făcut totul pentru tine!” Această afirmație poate induce copilului un sentiment de vinovăție sau datorie, sugerând că nevoile sale sunt o povară și conducând la resentimente față de sine și față de părinte.
„Aș fi preferat să nu te fi născut…” O astfel de afirmație este extrem de dureroasă și poate afecta profund sentimentul de valoare personală al copilului, făcându-l să se simtă nedorit și neiubit, cu efecte emoționale de durată.
„Nu mânca asta, o să te îngrași!” Această remarcă poate conduce la probleme legate de imaginea corporală, învățând copilul să se teamă de mâncare în loc să înțeleagă alegerile sănătoase, ceea ce poate genera anxietate legată de alimentație.
„Ai făcut bine, dar puteai mai bine”. Deși încurajarea îmbunătățirii este importantă, această afirmație poate fi percepută ca o critică, făcând copilul să simtă că eforturile sale nu sunt niciodată suficiente, afectându-i încrederea în sine.
„Cât timp trăiești sub acoperișul meu, urmezi regulile mele!”. Deși stabilirea regulilor este esențială, această frază poate părea autoritară, făcând copilul să se simtă lipsit de putere și generând resentimente, în loc să promoveze cooperarea și înțelegerea în familie.

Ce putem face diferit?

Identificați sursa nervilor. Dacă ați avut o zi grea, luați-vă câteva momente de pauză înainte să reacționați. Încercați să nu descărcați frustrarea pe copil, care nu este cauza problemei.
Alegeți-vă cuvintele cu grijă. În loc de „Ești leneș!”, spuneți „Cum pot să te ajut să termini ceea ce ai de făcut?”. Este important să corectăm comportamentul, nu să criticăm persoana copilului.
Îmbrățișați greșeala ca oportunitate de învățare. Dacă ați spus ceva dur, nu vă fie teamă să recunoașteți greșeala. „Îmi pare rău că am spus asta. Nu am vrut să te rănesc. Mă simt stresat, dar asta nu e o scuză.” Acest model îi învață pe copii că și adulții greșesc și că își pot asuma responsabilitatea.
Practicați empatia. Puneți-vă în locul copilului. Cum v-ați fi simțit dacă cineva v-ar fi spus aceleași lucruri când erați mic? Această reflecție vă poate ajuta să ajustați tonul și mesajul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Schimbând felul în care ne adresăm copiilor, nu doar că le oferim un mediu mai sănătos emoțional, dar construim și o relație bazată pe încredere și respect reciproc. Un copil care se simte valorizat și ascultat va fi mai deschis să colaboreze și să-și împărtășească gândurile și sentimentele.

#afirmatii #parinti #copii #educație