Uniunea Europeană sprijină abordarea Republicii Moldova în ceea ce privește reintegrarea țării. Declarația aparține vicepremierului Valeriu Chiveri, care a avut săptămâna trecută o vizită oficială la Bruxelles.

Oficialul afirmă că la întrevederile cu funcționarii europeni, printre care comisara pentru extindere Marta Kos, s-a discutat despre procesul de reintegrare și acțiunile întreprinse de către Guvernul Republicii Moldova pentru a avansa acest proces, „inclusiv în contextul unor idei și elemente noi”. Vicepremierul s-a referit și la impedimentele existente, printre care prezența trupelor ruse în stânga Nistrului și războiul din Ucraina.

„A fost evidențiat rolul cooperării cu partenerii europeni în sprijinirea eforturilor autorităților de la Chișinău pentru reintegrarea țării și de a crea condiții pentru dezvoltarea economică. Această cooperare contribuie la menținerea păcii și stabilității în regiune, inclusiv prin asigurarea resurselor energetice, evidențiind astfel angajamentul partenerilor noștri de a contribui la bunăstarea tuturor cetățenilor Republicii Moldova, atât de pe malul drept cât și de pe malul stâng al Nistrului.

După cum cunoașteți, această ofertă, oferta Guvernului de la Chișinău, sprijinită de partenerii europeni, deocamdată nu a fost acceptată de Tiraspol. (…) Acest sprijin este oferit în deplin respect pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova în frontierele sale recunoscute internațional. Există o atitudine înțelegătoare și de încurajare din partea partenerilor, iar eu personal am simțit deschidere pentru abordarea noastră în eforturile de reintegrare a țării”, a spus Valeriu Chiveri.

Vicepremierul a confirmat autenticitatea documentului apărut săptămâna trecută în spațiul public, care enumeră un șir de acțiuni privind reintegrarea, dar a relatat că nu este vorba despre un program oficial, ci de o viziune necesară pentru a porni discuțiile cu partenerii. Totodată, funcționarul a punctat că responsabilitatea pentru reintegrare o poartă Moldova, iar dialogul cu UE nu înseamnă pasarea acestei sarcini către țările membre ale Uniunii Europene.

#Moldova #reintegrare #Transnistria #UE #Valeriu Chiveri

Parlamentul European a anunţat luni, 14 septembrie, că îşi va deschide un birou la Ottawa ce va avea rolul de a consolida relaţiile parlamentare între Uniunea Europeană şi Canada, potrivit unui comunicat de presă al legislativului european, scrie Digi24.

Decizia a fost luată de Biroul Parlamentului European (compus din preşedintele Parlamentului European, cei 14 vicepreşedinţi şi cei cinci chestori) şi survine cu trei zile înaintea discursului pe care premierul canadian Mark Carney îl va rosti în plenul Parlamentului European, la Strasbourg, pe 17 septembrie. Ea evidenţiază angajamentul PE faţă de adâncirea dialogului politic şi a cooperării cu Canada.

Biroul de la Ottawa va întări prezenţa PE în Canada, va spori popularizarea în rândul publicului canadian a activităţii Parlamentului European şi va facilita schimburile parlamentare. De asemenea, el va servi ca platformă importantă pentru angajamentul parlamentar în chestiuni de importanţă strategică în creştere atât pentru UE, cât şi pentru Canada, notează Agerpres.

„Într-o perioadă când lumea devine mai impredictibilă, parteneri în deplin acord trebuie să lucreze împreună mai îndeaproape. Europa şi Canada împărtăşesc valori, interese şi un angajament faţă de aceeaşi ordine internaţională bazată pe reguli. Prezenţa noastră în Ottawa va transforma acest parteneriat într-o cooperare parlamentară chiar mai strânsă – de la securitatea transatlantică şi comerţ la Arctica şi toate provocările pe care le întâmpinăm împreună”, a declarat preşedinta PE, Roberta Metsola.

În prezent, Parlamentul European are nouă birouri în exteriorul Uniunii Europene: la Addis Abeba pentru relaţiile cu Uniunea Africană, la Chişinău pentru relaţiile cu întreaga regiune a Parteneriatului Estic, la Jakarta pentru relaţiile cu ASEAN, la Londra pentru relaţiile cu Regatul Unit, la New York pentru relaţiile cu ONU, în Panama pentru relaţiile cu America Latină şi Caraibe, la Tirana pentru Balcanii de Vest, la Washington pentru relaţiile cu SUA şi la Kiev, unde PE a deschis o reprezentanţă oficială, consolidând prezenţa şi sprijinul său în teren.