După Summit-ul din 1 iunie, vor continua discuțiile privind coagularea forțelor politice în jurul dezideratului de integrare europeană. Subiectul a fost discutat în cadrul întrevederii dintre președinta Maia Sandu și forțele politice pro-europene, informează jurnal.md.

Forțele politice proeuropene au fost îndemnate de către președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, să-și mobilizeze susținătorii pentru a veni în Piața Marii Adunări Naționale la Adunarea Națională „Moldova Europeană”.

„Au fost invitate partidele de dreapta, nu cei care își schimbă chipiul peste noapte. Nu este un eveniment politic, nu este un eveniment al PAS. Toate partidele pro-UE sunt în drept să-și invite membrii și susținătorii. Cheltuielile vor fi din bugetul de stat, pentru că este un eveniment național”, a precizat deputatul PAS Dorian Istratii.

În opinia reprezentanților Platformei DA și CUB, apelul șefei statului către forțele pro-europene este unul întârziat. Totodată, aceștia spun că Maia Sandu ar trebui să inițieze cât mai des astfel de discuții, fiind necesară și coagularea partidelor politice pro-europene.

„A fost o întâlnire destul de întârziată. Platforma DA a avut experiența mai multor evenimente publice, mitinguri. Avem experință în organizare, dar și din punct de vedere al securității. Din păcate, la experiența noastră nu s-a apelat, doar am fost informați despre eveniment și faptul că suntem invitați să chemăm cetățenii. La acest miting nu vor vorbi reprezentații partidelor politice. La întâlnirea de la Președinție mulți reprezentanți ai partidelor politice au spus că este nevoie de o coagulare a forțelor politice. Nu trebuie să ne limităm doar la acest miting din 21 mai, să înțelegem ce se va întâmpla mai departe, cum coagulăm forțele politice, cum unim partidele politice în jurul acestei idei. Nu a fost nicio soluție, nicio propunere. Abia după Summitul din 1 iunie ni s-a promis că vom reveni la masa de discuții pentru a vedea cum putem coagula forțele în jurul acestei idei”, a declarat secretarul general al Platformei DA, Liviu Vovc.

CUB consideră că vectorul pro-UE este al majorității cetățenilor și nu trebuie atribuit partidului de la guvernare.

„Apelul către partide ar fi trebuit să fie mult mai devreme și nu ar trebui să se termine cu o ședință. Ar trebui să fie o tradiție ca președinta Maia Sandu să invite partidele care au aceeași poziție și aceste discuții să fie tot mai frecvente, pentru că ne luăm niște angajamente care trebuie îndeplinite și fără o coaliție a partidelor va fi imposibil”, a adăugat vicepreședinta Coaliției pentru Unitate și Bunăstare, Rodica Gramma.

Expertul în cadrul Institutului pentru Politici şi Reforme Europene, Mihai Mogâldea consideră că este un eveniment necesar care poate demonstra cât de mult este susținut procesul de integrare europeană în rândul populației noastre.

„Un eveniment de asemenea amploare, dacă este organizat de un politician, în acest caz Maia Sandu, evenimentul poate fi catalogat ca un eveniment de promovare a imaginii sale. Nu cred că ar exista un politician în RM, indiferent dacă e la guvernare sau în opoziție, care ar refuza să utilizeze instrumentele pe care le are la dispoziție pentru a-și consolida imaginea în fața electoratului. Dar în același timp are o anvergură mai largă legată de coeziunea socială de creare a unei imagini mai clare cu privire la poziția societății privind aderarea la UE”, a comentat el.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#guvernare #opozitie #UE

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor, scrie Bani.md.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.