Atacul de la școala din Belgrad a durat doar 120 de secunde, timp în care băiatul de 13 ani a tras 47 de focuri de armă și a împușcat 14 copii, un agent de pază și o profesoară. Opt dintre colgii săi și paznicul au murit. În locuința sa, anchetatorii au găsit planuri minuțioase ale masacrului și o listă cu 16 copii pe care băiatul voia să îi ucidă, iar motivul a fost extrem de bizar: o parte dintre colegii săi erau mai buni la școală decât el, scrie publicația sârbă telegraf.rs.

În apartamentul lui Kosta K., născut în 30 iulie 2009, poliția a găsit, printre altele, o listă cu numele a 16 copii, colegi de la școala generală Vladislav Ribnikar din cartierul central Vracr pe care băiatul ar fi vrut să îi ucidă.

Publicația sârbă citată scrie, citând surse, că motivul a fost extrem de bizar: se presupune că unii copii erau mai buni decât el la școală și nu ar fi vrut ca aceștia să iasă în evidență pentru abilitățile lor.

„Se vorbeşte despre mine, sunt eu regele reţelelor?”, ar fi singura întrebare pe care băiatul o adresează angajaţilor Clinicii de Neurologie şi Psihiatrie pentru Copii şi Tineri unde este internat.

Conform unei surse din clinică citată de publicația menționată, băiatul nu a întrebat niciodată despre starea celor șapte răniți și nici nu s-a referit la persoanele pe care le-a ucis.

„Întreabă cel puţin o dată pe zi ce se întâmplă afară, dacă se vorbeşte despre el, ce se spune, mai ales pe reţelele de socializare. (…) Nici măcar nu este conştient de ceea ce a făcut”, spune sursa citată.

Masacrul a durat 120 de secunde

Kosta a ucis 7 fete și un băiat și și-a rănit alți șase colegi.

Anchetatorii spun că băiatul începuse de o lună să pună la cale atacul și își planificase fiecare detaliu. Miercuri, 3 mai, după două zile de vacanță, a mers la școală cu un rucsac în care se aflau două pistoale și 4 cocktail-uri Molotov. El luase pistoalele din seiful tatălui său, un cunoscut medic radiolog din Belgrad. Copilul dobândise abilități de tragere de la vârsta de 12 ani, mergând în poligon împreună cu tatăl său.

În doar 120 de secunde, a împușcat 14 copii, un agent de securitate și pe profesoara de istorie, scrie telegraf.rs. Totul s-a petrecut între orele 8.40 și 8.42, iar băiatul a tras 57 de gloanțe.

Conform anchetatorilor, băiatul de 13 ani l-a ucis pe agentul de securitate al școlii de la 14 metri distanță.

Pe cele trei fete le-a ucis pe holul școlii, iar pe cei cinci colegi i-a omorât în sala de clasă de la primul etaj. Toți copiii erau născuţi între 2009 şi 2011.

După atac, băiatul a sărit pe fereastra de la primul etaj al școlii și a sunat la poliție. A anunțat că a împușcat mai mulți oameni și a spus că este un „psihopat care trebuie să se calmeze”.

Procurorii mai spun că băiatul citise Codul Penal al Serbiei, aflând că nu va răspunde penal pentru că nu a împlinit 14 ani, mai scrie telegraf.rs.

În prezent, el este internat într-o clinică de psihiatrie pentru copii și tineri, în timp ce tatăl său a fost arestat preventiv. Bărbatul a fost audiat timp de trei ore și și-a negat vinovăția. Anchetatorii spun că el şi-a învăţat fiul să folosească armele de foc, ducându-l la şedinţe de tragere, deși o astfel de activitate este nepotrivită pentru vârsta lui. De asemenea, Vladimir K. este acuzat și că nu și-a securizat seiful în care ținea armele și muniția.

Procurorii au dispus o expertiză asupra telefonului mobil și a computerului băiatului.

Părinții școlii elementare „Vladislav Ribnikar” unde a avut loc atacul au fost anunțați că copiii ar trebui să se întoarcă la cursuri miercuri, iar mulți dintre ei s-au opus acestei decizii.

#baiat #Belgrad #crima #motiv

La Chișinău există un punct de reper pe care aproape toată lumea îl cunoaște: „Ne vedem la Ștefan”.

Monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt, amplasat la intrarea în Grădina Publică ce îi poartă numele, a devenit în timp nu doar un simbol al capitalei, ci și unul dintre cele mai recunoscute locuri ale orașului.

Statuia a fost realizată în perioada 1925-1928 de sculptorul Alexandru Plămădeală. Ideea ridicării monumentului a apărut în 1923, când artistului i s-a propus să elaboreze proiectul pornind de la un portret-miniatură al domnitorului, datat cu anul 1475. Tot lui Plămădeală i-a revenit și alegerea locului unde urma să fie instalat monumentul.

Statuia a fost turnată la București, în 1927, din bronz obținut prin topirea a șase tunuri otomane capturate în timpul războiului ruso-turc din anii 1877-1878. Monumentul a fost inaugurat la 29 aprilie 1928, la 10 ani de la Unirea Basarabiei cu România. Statuia are 5,20 metri înălțime și este așezată pe un soclu de 6 metri din piatră de Cosăuți. Înălțimea totală a ansamblului ajunge la 11,20 metri. Pe fațada principală a soclului a fost dăltuită inscripția: „Ștefan cel Mare – Domnitor al Moldovei. 1457–1504”.

Monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt a avut însă o soartă la fel de zbuciumată ca istoria acestui teritoriu. În iunie 1940, după ultimatumul sovietic dat României, statuia a fost evacuată la Vaslui pentru a fi salvată, în timp ce soclul rămas la Chișinău a fost demolat. În august 1942, monumentul a fost readus în capitală și instalat în fața Arcului de Triumf. În 1944, odată cu apropierea din nou a frontului, statuia a fost evacuată pentru a doua oară în România, de această dată la Craiova.

În 1945, monumentul a revenit din nou la Chișinău, după ce sculptorița Claudia Cobizeva, discipolă a lui Alexandru Plămădeală, l-a identificat într-un parc din Craiova și a semnalat autorităților existența lui. Totuși, statuia nu a mai fost amplasată în locul ales inițial, ci în adâncul grădinii publice, iar unele însemne au fost modificate.

În perioada sovietică, monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt a fost delăsat, în timp ce în centrul Chișinăului a fost instalat monumentul lui Vladimir Lenin.

Abia la sfârșitul anilor ’80 monumentul a revenit în prim-planul vieții publice. Restaurat și readus pe locul său istoric, cu inscripțiile originale refăcute, acesta a fost dezvelit din nou la 31 august 1990, atunci când s-a marcat un an de la proclamarea Limbii Române ca limbă de stat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Astăzi, monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt este unul dintre cele mai importante simboluri ale Chișinăului. Aici sunt depuse flori la evenimentele oficiale, aici încep marșuri și manifestații, iar pentru mulți locuitori ai capitalei locul rămâne simplu de recunoscut: „Ne vedem la Ștefan”.

#Chisinau #monument #Stefan Cel Mare