Nata Albot, cunoscuta moldoveancă pentru activitatea sa diversă, inclusiv, în domeniul jurnalismului, stabilită de mai mulți ani în Canada cu familia, s-a arătat indignată de atitudinea față de ea, atunci când a avut tangență cu o bancă din Republica Moldova. A fost recent într-o vizită în țară și a povestit despre experiența sa în podcastul pentru Titania.

„Zilele trecute m-am revoltat în stories despre o bancă. Azi am fost sunată de ei, de șeful filialei care și-a cerut scuze că am avut așa un disconfort și care pe urmă mi-a spus: notați, vă rog, numărul meu de telefon și când o să mai aveți nevoie, să mă sunați. Eu am întrebat: și dacă eu sunt un om de rând, cum pot să beneficiezi de serviciile băncii dvs. fără să am nr. șefului filialei? La care el: nu, nu, nu, pur și simplu dvs. trebuie să știți că degrabă vom lansa un serviciu VIP-uri”, a povestit Nata Albot.

– Tu-ți mama ta de VIP ce ești! Țara VIP-ului și luxului. Ce-i cu voi, măi, oameni buni? Eu nu vreau să fiu tratată ca un VIP.

„Acestă libertate de a fi un om care nu trebuie să placă nimănui și să nu impresioneze pe nimeni este foarte plăcută. Să te simți un om de rând, dar să ai o viață decentă. … Eu mă ciocnesc de acest fenomen la tot pasul. Dacă tu ai oliacă de notorietate, gata, ție îți este mai ușor să deschizi ușile. Pe mine asta mă irită la nebunie, pentru că oamenii, majoritatea, nu sunt așa. Ei vor să aibă o viață decentă. Eu nu vreau tratamente diferențiate”, a explicat Nata Albot.

Întrebată la Titania, dacă tendința moldovenilor de a deveni cineva, s-ar putea trage de la faptul că își doresc să aibă acces la servicii. „Asta este valabil în lume, doar că nu peste tot oamenii trăiesc chiar așa de sărac și au parte de această mârlănie”.

#Nata Albot #VIP

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.