Puterea naturii, bețe-n roate și oameni care fură, distrug... Nata Albot, despre culisele organizării evenimentelor

Jurnalista Nata Albot, cea care a organizat mai multe festivaluri în Republica Moldova, deschide parantezele cu privire la eșecurile care s-au întâmplat la evenimentele organizate de către echipa sa. O parte dintre aceste eșecuri au avut loc în urma unor bețe puse-n roate de către autorități pe timpul guvernării PDM. O altă parte țin de oamenii care opun rezistență la tot ce este nou, cei care vin la evenimente și distrug, fură, dar este și partea care ține de condițiile meteo și nu pot fi prevăzute. Totuși, Nata afirmă că percepe aceste întâmplări ca un fenomen firesc al naturii umane și merge mai departe.

Rezistența oamenilor la schimbări, la noutăți. Iată tu stai și te gândești în capul tău idilic: Ai să te duci la Holercani, vei face odată festivalul, oamenii se vor bucura și la anul le vei spune: dar hai veniți și voi, vindeți murăturile voastre, legumele voastre de pe ogor. Pâine faceți. Și ei vin, ei vin cu… chestii pe care nu ne-am dat silința să le supraveghem foarte bine ca să-i ghidăm. Ei se dezamăgesc și nu mai vin. În anul al treilea, trebuie să mergi în avans și să le spui: Știți ce merge bine la festival? Plăcinta, porumbul fiert, asta, asta, asta. Ei vin, vând și fac un bănuț. Dar până atunci este o rezistență nebună la tot ceea ce este nou, la a scoate din zona de confort, a declarat Nata Albot în cadrul unei discuții la Titania Podcast realizat de către jurnalista Tatiana Însurățelu.

De asemenea, fondatoarea Klumea susține că pe timpul guvernării regimului Plahotniuc, i-au fost puse mai multe piedici în organizarea unor evenimente, în special în organizarea unei ediții IA MANIA.

Să faci un eveniment pentru mii de oameni trebuie să te întrebi cum asiguri securitatea în trafic, o parcare decentă, de acolo începe dispoziția la festival. Dacă omul a venit și este enervat din start că tu nu te-ai gândit la asta, poți să zici că aproape sigur va vedea doar lucrurile proaste din festival. Noi mizam pe implicarea Ministerului Afacerilor Interne, care până la urma este o instituție de stat care trebuie să se implice când are loc un eveniment în masă, nu contează că-l face Nata. Eu fac un eveniment în masă pentru publicul larg, tu trebuie să asiguri securitatea acestor oameni. Cu o săptămână înainte ei ne kidănesc (n.r. ne trag în țeapă). Ei nu mai răspund la telefon. Jizdan nu mai răspunde, domnul de la situații excepționale nu mai răspunde. Tu fiind sărac, mizai pe niște corturi. Tu nu le mai ai, dar un cor închiriat costa 1300-1000 de euro. De unde banii ăștia? Tu nu mai ai sponsori. Pui din buzunar, a adăugat Nata Albot.

Aceasta a povestit și momente în care organizatorii sunt neputincioși în fața naturii. Jurnalista a povestit cel puțin două cazuri în care natura le-a jucat festa, fapt ce a crescut cheltuielile pentru organizare sau a fost nevoită să scoată bani din propriul buzunar.

Într-o noapte, la IA MANIA, ne-au distrus toate corturile pe care noi le-am instalat. Eu am ajuns acasă după ce am amenajat festivalul, e ora 2:00, pe mine mă suna fetele care au rămas acolo și îmi spun: Nata, noi am avut o furtună și furtuna a distrus toate corturile pe care noi le-am instalat. Până la începutul festivalului au mai rămas șase ore. De unde la ora 2:00 corturi? Cum să te asiguri că lume care vine mâine să se instaleze are cort deasupra capului pentru că festivalul e în luna iulie și arde de doamne ferește? La ora 2 îl găsesc pe Ion.

– Buna seara Ion. Mă scuzați, este oleacă dimineața. Ion, așa am o tragedie, mi s-au distrus toate corturile. Puteți să veniți mâine la 6. Mâine la 6 asta înseamnă în patru ore.
– Dar cât costă?
– 1300 cortul. De câte costuri aveți nevoie?
– Minunat. Du-te și instalează, eu mă descurc.

Vindem bilete, achităm pierderile. În loc să achit echipa mai bine, achit corturile închiriate.

Nata Albot afirmă că organizarea evenimentelor reprezintă particularități care rămân a fi necunoscute, neprevăzute în procesul de planificare. Odată apărute în prag de eveniment, acestea trebuie soluționate.

Fiecare proiecte este ca prima data la scoală. Ai senzația că știi tot, dar… La Lavender Fest am avut așa o situația ca managerul nostru de logistică, Elena Șubă, să facă o alergie la levănțică de-i crăpa gâtul, a făcut un fel de șoc anafilactic. Dar logistica înseamnă tot, tot. Garduri, bannere, scenă, tot. Omul trebuia să țină ritmul acelei zile foarte grele și eu o văd cu ochii roșii, nasul roșu, lacrimi curg. Nata, eu nu mai rezist. Ce fac?

De asemenea, Nata afirmă că organizatorii trebuie să facă față provocărilor naturii, dar și la indiferența oamenilor, care odată ajunși la evenimente, provoacă anumite daune.

O furtună a dat la Lavender Fest. Rupea scena, o rupea, dar noi eram în câmpul câmpului. Dar când se fură echipamente? Se fură mese, se fură scaune, plăpumi. De toate sunt, ca și oriunde, orice. Atâta timp cât va exista omul pentru care se face ceva, vor exista și părțile întunecate ale omului în care vrea să facă un ban fără ca să-l merite, să fure ceva, să rupă ceva, să strice ceva. Dacă nu dramatizezi chestiile astea, dar le ei ca atare, un fenomen firesc al naturii umane, faci față, te descurci, mergi mai departe, a concluzionat producătoarea.

Cât despre bârfele că și-ar umple buzunare cu bani, Nata Albot a precizat următoarele: Pe oamenii îi irită succesul altora. Îi irită că nu sunt o disperată, că nu mă plâng atât de des. Că sunt autonomă, mă descurc și asta este iritant…

#Klumea #Titania Podcast #Nata Albot

Vinurile moldovenești devin tot mai apreciate pe piețele internaționale. Prețul unui litru de vin a fost dublat în ultimii 9 ani a precizat ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Vladimir Bolea, în cadrul Forumului în domeniul vinificației, la care participă reprezentanți din România, Italia, Spania, Belgia, Egipt, Polonia și Turcia, scrie radiomoldova.md.

Sectorul vitivinicol reprezintă o ramură strategică a economiei naționale, iar importanța acestuia este vădită, reieșind din ponderea sectorului în Produsul Intern Brut. Acest sector ocupă trei la sută din PIB-ul Republicii Moldova și opt la sută din cantitatea totală de exporturi, a declarat ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Vladimir Bolea.

„Astăzi noi am reușit din 2014, datorită muncii depuse de Oficiu și de către producătorii noștri autohtoni să ajungem de la un vin care se vinde la 38 de cenți pentru dolari pentru un litru, la un dolar și zece. Este o creștere fenomenală pe o piață extrem de mult ocupată de țări consacrate în producerea de vinuri de calitate, cum ar fi Franța, Iatalia, Spania. Noi astăzi, ca țară, putem sta mândri cu ei la o masă, să discutăm, să putem compara și concura”.

Exemplul pe care îl oferă sectorul vitivinicol din țara noastră merită să fie urmat și de alte ramuri ale industriei din Republica Moldova. De această părere este secretarul de stat de la Ministerul Economiei, Viorel Garaz.

„Vinurile din Republica Moldova sunt exportate în peste 70 de țări. Sunt printre cele mai medaliate vinuri din lume și aceasta demonstrează statisticile, concursurile internaționale. Aceste reușite ar trebui transpuse și pe alte sectoare ale economiei naționale, precum industria textilă, de ce nu și ramura IT. Noi avem capacitate ca să putem realiza aceste ambiții”*

Potrivit Oficiului Național al Viei și Vinului, România se află pe primul loc în topul a 10 țări în care sunt exportate vinurile moldovenești. În primele șapte luni ale anului 2022, valoarea exporturilor de vin îmbuteliat pe piața românească a fost de peste 13 milioane de dolari, în creștere cu 2,5% față de perioada similară a anului 2021. Potrivit datelor, după România, urmează Polonia și Cehia.