Din 2011 Compania de drumuri se chinuie să facă un drum de doar 3 kilometri cu câte 2 benzi pe sens. Nu e undeva la munte sau într-o zonă greu accesibilă, ci e în plină câmpie, la doar câțiva kilometri de București. După ani la rândul de întârzieri și tergiversări, abia anul acesta proiectul a fost repus pe roate și un nou constructor a intrat în șantier. Acum se fac ultimele pregătiri, se montează marcaje, parapete și panouri, iar deschiderea traficului ar trebui să vină în următoarele săptămâni, scrie hotnews.ro.

Pe șantierul Centurii Mihăilești de pe DN6 lângă București se lucrează în prezent la montarea ultimelor elemente și la trasarea marcajelor, informează secretarul de stat în Transporturi, Ionel Scrioșteanu.

„Se montează panourile fonoabsorbante în zonele locuite. Se amplasează parapetul median și se montează sistemul antiorbire. În perioada următoare vor fi realizate marcajele rutiere și semnalizarea verticală. Așa cum am discutat cu antreprenorul la întâlnirile anterioare, și această lucrare va fi finalizată înainte de termen, cu aproape 3 luni mai devreme”, a informat Scrioșteanu care a publicat și niște poze de la ultimele lucrări.

Varianta de Ocolire Mihăilești (Giurgiu – pe DN6, în apropiere de București), un drum cu câte două benzi pe sens, lung de circa 3,2 km, pe care Compania de Drumuri se chinuie să-l facă încă din 2011.

Din decembrie 2020 proiectul are un nou constructor (Viarom Construct), după ce lucrarea a mai avut în trecut două contracte semnate și, ulterior, reziliate.

Noul contract a fost semnat pe circa 37 milioane de lei și cu un termen de execuție de 12 luni, de la ordinul de începere a lucrărilor, ordin venit în februarie 2021. Lucrările au demarat în forță în primăvară. La momentul plecării sale, fostul ministru al Transporturilor, Cătălin Drulă trecea în revistă și proiectul centurii Mihăilești în dreptul celor care ar urma să fie gata anul acesta.

VIDEO – Cum arăta proiectul în urmă cu o lună

Proiect de 3,2 km demarat din 2011, cu două contracte semnate și reziliate până acum…

În 2011 CNADNR a demarat proiectul, iar licitaţia a fost câştigată de spaniolii de la Contrat Ingineria Y Obras pentru drumul de 3,18 km cu două benzi pe sens și cu separator de trafic. Numai că șantierul nu a demarat deloc, iar spaniolii au abandonat în doar câteva luni proiectul.

Ulterior, abia în 2016 Compania de Drumuri a reușit să contracteze lucrarea cu alți spanioli – Copisa Constructora Pirenaica SA. Nici această dată nu a fost cu noroc, iar lucrarea care trebuia să dureze un an s-a împotmolit, iar spaniolii au reușit în 2 ani să execute doar un sfert din ce aveau de facut.

„Proiectul s-a înțepenit în birocrație (relocări de utilități, exproprieri, canale evacuare ape pluviale) și mobilizarea slaba a constructorului, care au generat dispute surde între CNAIR și antreprenor (lucrări necertificate și neplătite, pasarea responsabilității, acuzații reciproce)”, susținea Asociatia Pro Infrastructura la un moment dat.

În 2019 Ministerul Transporturilor a rupt contractul și a relansat licitația de execuție în 2020. În decembrie 2020 noul contract a fost semnat cu Viarom Construct pentru 27 de milioane de lei cu termen de execuție de 12 luni.

#blocaj #centura #lucrări #Romania

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.