Ministrul Mihai Popșoi a comentat criticile apărute în spațiul public cu privire la inițiativa ce prevede indemnizații lunare de până la 700 de euro pentru copiii diplomaților. Potrivit șefului de la Externe, suma care se propune pentru a fi restituită constituie 500 de euro pe lună, ci nu 700. Declarația a fost făcută marți, 23 iulie, în cadrul comisiei parlamentare politică externă, acolo unde a prezentat raportul asupra activității MAE pentru ultimii doi ani.

În același timp, potrivit notei informative publicată pe site-ul Parlamentului, document votat de deputați în prima lectură la ședința din 18 iulie curent, suma indicată este 700.

În discursul susținut în Parlament, Mihai Popșoi a declarat că practica de a oferi indemnizații copiilor diplomaților este una pe larg răspândită în serviciul diplomatic al altor state, inclusiv în România.

„Copiii diplomaților nu au ales să meargă cu părinții lor în misiunile unde părinții lor apără interesul național al statului nostru. Copiii diplomaților nu au ales azi să învețe într-o școală cu predarea în limba maghiară, mâine să vină să învețe încă un an, doi cu predarea în limba română, după care să meargă să învețe într-o școală cu predarea în limba estoniană sau în limba suedeză. Vă imaginați ce efect au asupra unui copil aceste schimbări? Diplomații noștri nu își permit să achite studiile în școli private. Atunci când o treime sau jumătate din indemnizația pe care o primești trebuie să o dai pe plata grădiniței, numărul de doritori de a merge în aceste misiuni, foarte complicate și foarte importante, se reduce vertiginos. Și suntem nevoiți să trimitem în aceste misiuni diplomați care nu au familie, care nu au copii, sau a căror copii deja au atins vârsta majoratului. Și reducem din randamentul și din capacitatea diplomației noastre.

Avizul Guvernului pentru acest proiect de lege specifica clar că urmează să fie amendat în a doua lectură, pentru a clarifica vârsta până la care copiii diplomaților vor fi eligibil pentru acest sprijin. Vârsta e de 18 ani și nicidecum vârsta inițială, care era mai mare. La fel, suma agreată de Guvern și de Ministerul Finanțelor a fost de 500 de euro, și nu 700, așa cum s-a vehiculat în spațiu public”, a precizat Mihai Popșoi.

„În bătăliile politice din Republica Moldova mereu am încercat să evităm implicarea copiilor în politică. Acum, însă, cu mare regret, constatăm că unii, care sunt portavoci ale Kremlinului, dar și alții, care se pretind pro-europeni, au început a diviza copiii”, a mai adăugat șeful de la Externe.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Menționăm că Renato Usatîi a criticat dur inițiativa guvernării, precizând că proiectele care vizează dezvoltarea copiilor și tinerilor nu trebuie să fie făcute selectiv.

O opinie similară a avut și fostul premier Ion Chicu. Liderul PDCM a scris pe Facebook următoarele: „Faptul că această lege intră în vigoare cu 8 luni înainte de a fi votată (e scris în proiectul votat de PAS, că legea intră în vigoare la 1 ianuarie 2024) trădează disperarea grupării criminale PAS de a falsifica alegerile în diasporă cu prețul a milioane de lei, luați din bugetul de stat”.

#diplomati #Mihai Popșoi #Ministerul de Externe #proiect de lege

Republica Moldova a exportat 378,2 mii de tone de grâu în lunile iulie-august 2026, cel mai mare volum înregistrat vreodată pentru această perioadă. Potrivit unei analize realizate de economistul Iurie Rija, actualul sezon agricol a depășit inclusiv performanța din 2021, considerat până acum anul de referință pentru piața grâului, transmite bani.md.

Față de iulie-august 2025, când au fost exportate 307,4 mii de tone, volumul livrat peste hotare a crescut cu 23%. Comparativ cu aceeași perioadă din 2021, când exporturile au însumat 360,4 mii de tone, avansul este de circa 5%.

Datele arată că iulie 2026 a adus un export de 150,8 mii de tone de grâu, un record absolut pentru această lună în seria analizată. În august, exporturile au urcat și mai mult, până la 227,4 mii de tone.

În același timp, Republica Moldova a ajuns pe locul doi în topul furnizorilor de grâu pentru Uniunea Europeană. Potrivit datelor Eurostat citate de Rija, în iulie-august 2026 pe piața UE au ajuns 113,5 mii de tone de grâu moldovenesc, un volum superior celui livrat de Serbia și Ucraina.

Prețul mediu de export în primele două luni ale sezonului a fost de 3,71 lei/kg, peste nivelul din sezonul 2024/2025, de 3,53 lei/kg, și mult peste cel din sezonul 2023/2024, de 2,59 lei/kg.

Economistul atenționează însă că prețul mai mare nu înseamnă neapărat și marje mai bune pentru exportatori, o parte din diferență fiind explicată de creșterea costurilor logistice. Totodată, prețul mediu a coborât de la 3,76 lei/kg în iulie la 3,67 lei/kg în august.

Valoarea exporturilor de grâu din iulie-august 2026 s-a ridicat la aproximativ 1,4 miliarde de lei, față de 1,09 miliarde de lei în perioada similară a anului trecut.

În clasamentul exportatorilor conduce „AGRO-NOVA PRIM”, cu 82,2 mii de tone, echivalentul a 21,7% din total. Compania este urmată îndeaproape de „RUSAGRO-PRIM”, cu 81,2 mii de tone sau 21,5%, și de „OROM-IMEXPO”, cu 64,1 mii de tone, adică 16,9%.

Împreună, primele trei companii au exportat peste 227 de mii de tone de grâu, reprezentând aproximativ 60% din întregul volum livrat peste hotare.

România a devenit principala destinație pentru grâul moldovenesc, cu 134,1 mii de tone sau 35,5% din total, la un preț mediu de 3,59 lei/kg. Italia, lider în sezonul precedent, a coborât pe poziția a doua, cu 98,6 mii de tone și un preț mediu de 3,72 lei/kg.

Israelul se situează pe locul al treilea, cu 56,7 mii de tone, dar cu cel mai bun preț dintre principalele piețe de desfacere – 4,01 lei/kg.

Cea mai mare problemă a actualului sezon este însă transportul feroviar. În iulie, pe calea ferată au fost exportate 45,3 mii de tone, iar în august volumul s-a prăbușit la numai 2,87 mii de tone, ceea ce înseamnă o scădere de peste 93%.

Potrivit lui Rija, cauza o reprezintă staționarea de circa o lună a vagoanelor moldovenești în portul Reni. Situația este legată de refuzul unor armatori de a mai deservi portul, pe fondul riscurilor militare din zonă.

Pe ansamblul celor două luni, transportul fluvial a dominat detașat exporturile de grâu, cu 287,6 mii de tone sau 76,1% din total. Calea ferată a asigurat 48,2 mii de tone sau 12,7%, iar transportul rutier – 42,3 mii de tone sau 11,2%.

Blocajul feroviar este vizibil și în datele aferente punctului vamal Etulia. Volumul tranzitat pe acolo s-a redus de la 39,4 mii de tone în iulie la numai 2,87 mii de tone în august, o scădere de peste 92%.

În paralel, Giurgiulești și-a consolidat poziția de principal hub pentru exportul de grâu. PIL Giurgiulești a gestionat 180 mii de tone, iar Giurgiulești Port alte aproape 99 mii de tone.

Împreună, cele două componente ale hub-ului au procesat aproape 279 mii de tone de grâu, ceea ce reprezintă 73,8% din totalul exporturilor din lunile iulie și august.

Potrivit analizei lui Iurie Rija, creșterea puternică a volumelor prin Giurgiulești a compensat cel puțin parțial blocajele de pe ruta feroviară prin Etulia și portul Reni.