Circa 91 de milioane de morți se vor înregistra în primele ore ale unui război dintre NATO și Rusia, arată o simulare a universității Princeton din SUA. Simularea denumită „Planul A” demonestrează că nu vor exista câștigători, iar America de Nord, Rusia și Europa vor fi aproape distruse.

Specialiștii Programului de Știință și Securitate Globală (SGS) din cadrul universității Princeton, se bazează pe datele referitoare la arsenalele și „posturile nucleare” ale SUA, NATO și Rusiei, conform Digi24. Mai sunt analizate planurile și strategiile de atac nuclear și posibilele răspunsuri la astfel de acțiuni.

Simularea are patru minute. Conform ei, Rusia lovește o țintă de la hotarul Cehiei și Poloniei, iar NATO reacționează cu o bombă nucleară tactică.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Conflictul escaladează și se transformă într-un „război nuclear tactic” în întreaga Europă. Simularea prezintă modul în care Rusia lansează 300 de bombe nucleare tactice, lasupra principalelor centre de comandă și concentrări de trupe ale NATO. Alianța răspunde cu un atac aerian în care lansează 180 de bombe „tactice” asupra țintelor rusești.

Urmează atacuri cu arme strategice și este declanșat Armaghedonul. În total, o confruntare dintre cele două puteri militare s-ar solda cu 91,5 milioane de victime, rezultate exclusiv în urma bombardamentelor nucleare, asta fără a lua în calcul acțiunile Indiei, Chinei, Pakistanului și Coreei de Nord, care ar putea să își folosească arsenalul.

#NATO #război nuclear #Rusia #simulare #victime

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.