Actualul președinte Maia Sandu, fostul procuror general Alexandr Stoianoglo și fostul primar de Bălți, Renato Usatîi, sunt favoriții cetățenilor pentru funcția de președinte al Republicii Moldova, potrivit unui sondaj IMAS. Studiul, realizat la comanda Independent News (România), a fost prezentat publicului joi, 25 iulie curent.

În total, la sondaj, au participat 1.093 de persoane, iar din numărul total al celor deciși, puțin peste 41 la sută au spus că și-ar da votul pentru Maia Sandu, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri prezidențiale. Fostul președinte, Igor Dodon, a picat din ecuație, iar locul acestuia a fost luat de fostul procuror general Alexandr Stoianoglo. Aproape 15% din cei intervievați, participanți deciși, ar vota pentru Stoianoglo, susținut de PSRM și Igor Dodon.

Nu prea departe se află și fostul primar al municipiului Bălți, liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi.

Sondajul a fost realizat în baza unui eșantion de 1.093 de respondenți din 90 de localități din Republica Moldova. Eroarea maximă de eșantionare este de 3%. Perioada de culegere a datelor a fost în perioada 8-21 iulie 2024.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pe 20 octombrie curent, moldovenii sunt chemați la urnele de vot. Parlamentul a aprobat data alegerilor prezidențiale și referendumului privind aderarea țării la Uniunea Europeană.

Actuala președintă, Maia Sandu, a fost învestită în funcție pe 24 decembrie 2020, după ce a câștigat al doilea tur al prezidențialelor de pe 15 noiembrie 2020.

#Alegeri prezidentiale #Alexandr Stoianoglo #Maia Sandu #Renato Usatii

Fostul director și trei angajați ai Centrului de Plasament din Bădiceni, raionul Soroca, au fost trimiși în judecată pentru exploatarea prin muncă a persoanelor cu dizabilități, anunță Procuratura Generală. Astfel, justiției au fost deferiți fostul director al Centrului de Plasament și alți trei angajați, aceștia fiind acuzați de comiterea infracțiunii de trafic de ființe umane în scop de exploatare prin muncă, precum și a altor crime conexe.

Potrivit probelor administrate, victimele, aflate într-o stare accentuată de vulnerabilitate și dependență față de personalul instituției, au fost scoase din Centrul de Plasament și transportate la gospodării private.

„Persoanele au fost obligate să efectueze, în mod repetat, munci agricole, îngrijirea animalelor, lucrări gospodărești și servicii de îngrijire, fără a fi remunerate și fără posibilitatea reală de a refuza munca sau de a părăsi mediul de exploatare. În unele cazuri, pentru menținerea controlului asupra victimelor a fost utilizată violența fizică, intimidarea și presiunile psihice.

În privința uneia dintre victime, după pornirea urmăririi penale, au fost exercitate presiuni în scopul determinării acesteia să își modifice declarațiile. Pentru aceste acțiuni a fost pornită o cauză penală privind o infracțiune contra justiției, aceasta fiind expediată în instanță concomitent cu cauza privind traficul de ființe umane”, se arată în comunicatul emis de PG.

Potrivit acuzării, persoanele care activau în cadrul Centrului au folosit funcțiile deținute, relația de autoritate și încredere, precum și informațiile privind vulnerabilitățile medicale și sociale ale beneficiarilor pentru a facilita scoaterea acestora din instituție și exploatarea lor ulterioară.

Investigațiile au vizat, de asemenea, însușirea de către responsabilii instituției de plasament a prestațiilor sociale și a altor mijloace financiare care aparțineau beneficiarilor.

Acuzatorii spun că pe lângă infracțiunile menționate, urmărirea penală a constatat și comiterea faptei prejudiciabile vizând declarația necorespunzătoare adevărului făcută unui organ competent în vederea producerii unor consecințe juridice pentru o terță persoană.

Potrivit prevederilor Codului penal, faptele de trafic de ființe umane incriminate inculpaților se sancționează cu închisoare de la 7 la 12 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate de la 2 la 5 ani.