Executivul a aprobat, astăzi, Programul activităților de reintegrare a țării pentru anul 2022, care prevede finanțarea a 36 de proiecte de dezvoltare în perimetrul Zonei de Securitate, cu un buget total de 15 milioane de lei. Lista proiectelor ce urmează a fi finanțate a fost aprobată în conformitate cu criteriile de eligibilitate stabilite de către Comisia de selectare.

În anul curent, conform priorităților declarate la etapa lansării competiției proiectelor, au fost selectate și vor fi implementate:

22 de proiecte de dezvoltare și de modernizare a instituțiilor din sistemul educațional;
11 proiecte de reparație și dotare a edificiilor administrative, instituțiilor de cultură, sport și medico-sanitare;
2 proiecte de amenajare a zonelor de agrement și altor spații publice, precum și un proiect de acordare a suportului financiar pentru asigurarea activității delegației Republicii Moldova în Comisia Unificată de Control.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Autoritățile administrației publice centrale și locale, beneficiare ale Programului, au obligația de a valorifica resursele financiare conform destinației, până la sfârșitul trimestrului IV 2022, urmând să prezinte Cancelariei de Stat (Biroul politici de reintegrare) raportul privind utilizarea alocațiilor.

Amintim că, în perioada 2011-2021, au fost implementate 11 programe guvernamentale de reintegrare a țării, cu realizarea a 476 de proiecte, în valoare de peste 141 milioane de lei, având drept obiectiv soluționarea problemelor stringente din Zona de Securitate, dezvoltarea comunitară durabilă, realizarea dezideratului de reintegrare a țării.

#Guvern #programul activităților de reintegrare #proiecte finanțate

Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a refuzat inițierea controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese în privința primarului general al municipiului Chișinău, Ion Ceban. Decizia a fost luată după o sesizare în care se reclama că edilul ar fi încheiat mai multe contracte de împrumut cu angajați ai Primăriei.

Sesizarea a fost depusă la ANI în data de 6 august și viza relațiile patrimoniale dintre Ceban și mai mulți colegi de serviciu. Autorul sesizării a susținut că acestea ar putea genera un interes personal pentru primar și i-ar putea afecta imparțialitatea în luarea deciziilor care îi vizează pe subalternii săi.

În cadrul verificării prealabile, inspectorul de integritate a solicitat Primăriei Chișinău informații și acte relevante, inclusiv contractele de împrumut și actele administrative emise de Ceban în raport cu persoanele indicate în sesizare.

În urma verificărilor, ANI a constatat că nu există dovezi privind un interes personal, material sau nematerial al lui Ion Ceban care să fi influențat sau să poată influența exercitarea imparțială și obiectivă a atribuțiilor de primar.

Autoritatea precizează că simpla existență a unei relații de subordonare între primar și un angajat, precum și încheierea unui contract de împrumut între două persoane fizice, nu constituie, prin ea însăși, un conflict de interese. Pentru existența unui asemenea conflict trebuie să existe o legătură între interesul personal și exercitarea atribuțiilor de serviciu.

Astfel, ANI a stabilit că nu există aparența unei încălcări a regimului juridic al conflictelor de interese și a dispus refuzul inițierii controlului în privința lui Ion Ceban.

Este al doilea caz recent în care ANI refuză inițierea unui control în privința primarului. În august, Autoritatea a respins o sesizare prin care se solicita verificarea sursei banilor folosiți de Ceban pentru plata litigiilor și procedurilor judiciare legate de interdicția de a intra pe teritoriul României.

În explicațiile oferite ANI, Ceban a declarat că banii provin dintr-un împrumut acordat de sora sa. Autoritatea a analizat declarația de avere și interese personale a edilului pentru anul 2025, în care acesta a indicat un împrumut de 31.000 de euro, precum și plata unor servicii juridice în valoare de 188.225 de lei românești, efectuată la 22 iulie 2025. ANI a constatat că veniturile persoanei care i-a acordat împrumutul puteau acoperi „cu ușurință” suma împrumutată lui Ceban.