Ministerul Afacerilor Interne (MAI) nu a reușit să identifice, deocamdată, cine se face vinovat de dispariția celor 3.200 de cartușe de la Brigada de Poliție cu Destinație Specială (BPDS) „Fulger” a MAI. Adrian Efros a declarat, în platoul RLIVE TV, că sunt audiate mai multe persoane, inclusiv cu funcții de conducere.

„Noi am inițiat imediat o anchetă și o procedură penală pentru a identitfica cauza sau cum s-a produs acest incident. Au fost ințiate mai multe expertize pentru a identifica, cel puțin când au fost sustrase cartușele și umplută acea ladă cu pietre și nisip. Încă nu avem rezultatele, dar suntem foarte interesați să identificăm acea perioadă când au fost sustrase, pentru că muniția este veche, ea a fost adusă în 1992, pe timpul conflictului armat pe Nistru, și nu excludem că de atunci poate să fie, dar ancheta ne va arăta. Lada era sigilată, în conformitate cu … nu avea nici un aspect vizual diferit de restul lăzilor în care se păstrează muniția. Imediat am emis un ordin, în care în toate unitățile și toate subdiviziunile, s-a efectuat repetat inventarierea armamentului și muniției. Până la moment, avem doar rezultate pozitive, dar totodată, am creat și o comisie, în cadrul MAI, de a merge selectiv și de a verifica cele mai mari subdiviziuni care dețin armament și muniții pentru a vedea modalitatea de desfășurare și veridicitatea inventarierilor care au fost desfășurate până acum.

Noi, în cadrul anchetei, audiem atât persoane cu funcții de răspundere, cât și persoane cu funcții de conducere, pentru a identifica și vedea până la urmă adevărul, ce s-a întâmplat cu aceste muniții. Nu este bine, evident, ce s-a întâmplat, dar trebuie să identificăm perioada când s-a produs acest lucru. Este bine că s-a raportat rapid acest caz, nu s-a încercat mușamalizarea”, a declarat Adrian Efros.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

Amintim că o ladă cu mii de cartușe a dispărut de la Brigada de Poliție cu Destinație Specială (BPDS) „Fulger” a MAI. Descoperirea a fost făcută de ofițeri BPDS care se pregăteau să meargă la trageri, în data de 6 februarie 2024. Este vorba despre 3.200 de cartușe. Autoritățile au anunțat ulterior că au pornit o cauză penală și dispusă expertiză pentru a se stabili când s-a umblat ultima dată la lada respectivă.

#Adrian Efros #lada cu cartuse #rezoomat #RLIVE TV

Meta va plăti aproximativ 17,1 miliarde de dolari pentru a închide unul dintre cele mai ample litigii din Statele Unite privind siguranța copiilor pe internet. Acordul a fost acceptat de 47 de state americane, Districtul Columbia și mai multe teritorii și vine după o serie de înfrângeri suferite de companie în instanță.

În cadrul înțelegerii, compania care deține Instagram și Facebook s-a angajat nu doar să achite o sumă uriașă, ci și să introducă noi măsuri pentru protejarea utilizatorilor adolescenți.

Printre modificările anunțate se numără limitarea utilizării Instagram și Facebook de către adolescenți la două ore pe zi, oprirea funcției de derulare infinită și restricționarea utilizării platformelor în intervalul 00:00–06:00. De asemenea, notificările vor fi dezactivate în timpul orelor de școală, între 08:00 și 15:00.

Înțelegerea a fost negociată de noul director juridic al Meta, C.J. Mahoney, cu aprobarea personală a lui Mark Zuckerberg. Compania a încercat astfel să evite un proces federal de amploare în California, unde mai multe state susțineau că produsele Meta au fost concepute într-un mod care poate crea dependență și poate afecta sănătatea și siguranța copiilor.

Meta, presată de mai multe înfrângeri în instanță

Presiunea asupra companiei a crescut după ce Meta a pierdut două procese importante în luna martie. Într-unul dintre cazuri, compania a fost acuzată că platformele sale au contribuit la problemele de sănătate mintală ale utilizatorilor tineri. Ulterior, pe 10 august, o curte federală de apel a respins încercarea Meta de a bloca procesele invocând protecția oferită de Secțiunea 230 din legislația americană și Primul Amendament.

În procesul de la Oakland, statele solicitau penalități care puteau ajunge la aproximativ 200 de miliarde de dolari, precum și modificări ale platformelor. În cele din urmă, cele 47 de state participante au acceptat acordul. Texasul, care nu s-a alăturat inițial înțelegerii, a ajuns ulterior la un acord separat cu Meta, în valoare de aproximativ un miliard de dolari, însoțit de măsuri similare pentru protecția tinerilor.

Meta se confruntă însă în continuare cu mii de alte procese intentate de adolescenți, familii și districte școlare. Un alt proces major este programat pentru luna octombrie, în California. Compania susține că are în continuare încredere că poate câștiga aceste litigii.