Valeriu Capcelea, șeful Secției Nord a Academiei de Științe, doctor habilitat în filosofie, conferențiar universitar la Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți, a fost recunoscut vinovat de Judecătoria Bălți, în decembrie 2022, de hărțuire sexuală, dar a fost eliberat de pedeapsa penală din motivul intervenirii termenului de prescripție. Totodată, prima instanță l-a recunoscut vinovat de săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal – corupere activă şi i s-a stabilit acestuia pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, cu amendă în mărime 20 000 de lei. Totuși, instanța de la Bălți a decis aplicarea pedepsei mai blânde decât cea prevăzută de lege, fără privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii publice sau de a exercita o anumită activitate, iar executarea pedepsei cu închisoarea s-a suspendat condiţionat pe un termen de probă de 2 ani. Curtea de Apel Bălți a menținut fără modificări, printr-o hotărâre emisă marți, 20 februarie 2024, decizia luată de Judecătoria Bălți după circa nouă ani de la trimiterea dosarului în instanță, transmite ZdG.md.
Profesorul, în iunie 2013, în timp ce cumula și funcţia de decan interimar al Facultăţii de Psihologie şi Asistenţă Socială din cadrul Universităţii de Stat „Alecu Russo”, verificând rezultatele unei studente la examenul de filosofie, „prin ameninţare, constrângere şi şantaj, a manifestat un comportament fizic, verbal şi nonverbal faţă de aceasta, exprimat prin acţiuni de pipăire pe corp, burtă, sâni şi locuri intime, care au lezat demnitatea ei, fiind creată o atmosferă neplăcută, ostilă cu scopul de a o determina la raport sexual sau alte acţiuni cu caracter sexual nedorite de partea vătămată”.
Procurorii au mai prezentat în judecată alte 19 cazuri în care conferențiarul universitar a primit bani pentru a nu lăsa studenții restanțieri sau pentru a le pune „note bune”, cazuri înregistrate în două zile din luna iunie 2013.
Atunci când s-a luat hotărârea de a nu-i aplica lui Valeriu Capcelea privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii publice sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 7 la 10 ani, prima instanță a subliniat „deținerea de către inculpat a gradului științific de doctor habilitat în filosofie”.
Colegiul penal a ajuns la concluzia că, reieșind din cumulul de circumstanțe atenuante stabilit la caz, este „raţională” aplicarea prevederilor art. 79 CP faţă de inculpat, „în legătură cu intervenirea modificărilor în prevederile articolului dat după data de 20.12.2017 şi să mențină poziția instanței de fond și să nu aplice pedeapsa complementară obligatorie, sub formă de privarea de dreptul de a desfășura activitate didactică pe un termen de cinci ani”.
