O secvență video mai neobișnuită. În cadrul unei conferințe de presă, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a primit un apel pe telefonul mobil. De la celălalt capăt al firului, și în fața jurnaliștilor, i s-a spus să nu comenteze atacul cu rachetă din Dnipro, transmite G4media.ro.

„Mașa, nu spune nimic despre atacul cu rachetă balistică de la Iuzmaș (denumirea rusească a fabricii ucrainene din Dnipro bombardate de forțele ruse), despre care se discută acum în Occident”, s-a putut auzi prin microfoanele care nu sunt întrerupte.

Presa străină spune că a fost o gafă sau un mod de a recunoaște, fără să o spună, că o rachetă balistică intercontinentală a fost utilizată împotriva Ucrainei? În orice caz, Kremlinul a reacționat în această dimineață declarând că nu comentează „acuzațiile” Kievului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că joi, 21 noiembrie, Rusia a lansat o rachetă balistică intercontinentală din regiunea sa sudică Astrahan în timpul unui atac asupra Ucrainei efectuat în cursul dimineţii, au anunţat forţele aeriene ale Kievului, fiind prima dată când Rusia foloseşte o rachetă atât de puternică, cu rază lungă de acţiune, în cursul acestui război.

Rusia a lansat, pentru prima dată, o rachetă balistică intercontinentală într-un atac asupra Ucrainei

#comentariu #Maria Zaharova #rachete #Rusia atac #Ucraina

Grădinițele din Chișinău se confruntă cu un deficit de personal în blocurile alimentare, iar salariile mici fac dificilă ocuparea posturilor vacante. Din aproximativ 800 de funcții prevăzute pentru aceste servicii, doar 499 erau ocupate la 1 iunie 2026, potrivit șefului-adjunct al Direcției Generale Educație, Tineret și Sport din Chișinău, Andrei Pavaloi.

„Ce facem dacă mâine se închid grădinițele? Nu pentru că nu avem copii. Nu pentru că nu avem educatori. Ci pentru că nu mai avem cine să le pregătească masa”, a scris Pavaloi.

Potrivit lui, peste 37% dintre posturile din blocurile alimentare sunt vacante. Lipsa oamenilor înseamnă că angajații rămași trebuie să preia și munca celor care au plecat, iar în unele cazuri ajung să lucreze 1,5–2 norme.

„Un coleg pleacă. Altul preia munca. Uneori se ajunge la 1,5–2 norme. Și atunci apare întrebarea cea mai simplă: cât timp mai pot rezista oamenii aceștia?”, a menționat Pavaloi.

Problema este și mai evidentă în cazul salariilor. Un bucătar primește 4 230 de lei, un bucătar auxiliar – 3 150 de lei, un magazioner – 3 030 de lei, iar un spălător de veselă – 2 780 de lei. În același timp, Pavaloi susține că în sectorul privat, pentru munci similare, veniturile pot ajunge orientativ la 7 000–12 000 de lei.

„Atunci de ce ne mirăm că oamenii pleacă?”, se întreabă șeful-adjunct al Direcției Generale Educație, Tineret și Sport.

El atrage atenția că angajații din blocurile alimentare trebuie să ajungă la muncă de la primele ore ale dimineții, să pregătească mesele și să asigure întregul proces de alimentație al copiilor.

„Nu sunt «doar angajați auxiliari». Sunt oamenii care pun mâncarea pe masa copiilor noștri”, a subliniat Pavaloi.

Printre soluțiile propuse de acesta se numără majorarea claselor și coeficienților de salarizare, revizuirea salariului minim în sectorul bugetar și acordarea unui spor fix de 1 300 de lei. Pavaloi mai propune sporuri mai mari pentru condiții nefavorabile de muncă și actualizarea normelor privind condițiile nocive.