După lansarea negocierilor de aderare a Moldovei la UE urmează evaluarea nivelului de aliniere a legislației naționale la cea comunitară. Echipe din cadrul Guvernului vor pleca la Bruxelles, unde vor explica poziția țării pe fiecare capitol de negocieri.

Conform viceprim-ministrei Cristina Gherasimov precizează că negocierile vor fi separate în clustere. La rândul său, fiecare cluster va fi format din mai multe capitole, iar funcționarii din Moldova vor trebuie să prezinte planurile de aliniere a reglementărilor naționale la cele europene și să identifice domeniile pentru care vor solicita perioade tranzitorii.

„Primul cluster, care este compus din cinci capitole și criteriul economic, criteriul instituții democratice și adminsitrație publică poate fi deschis la începutul anului 2025. (…) Din experiențe anterioare, putem să ne așteptăm între 12 și 18 luni să dureze screeningul. Nu putem da o cifră exactă de aliniere. Această cifră o vom avea la sfârșitul exercițiului de screening bilateral”, a menționat Cristina Gherasimov în cadrul unei conferințe de presă.

Din primul cluster, care va fi și cel mai complicat, conform funcționarei, fac parte domeniile justiției, securității, achizițiilor publice și valorile fundamentale. De asemenea, viceprim-ministra nu exclude că ar putea dura mai mult negocierea capitolelor referitoare la mediu și agricultură.

„Este rolul nostru să arătăm că avem instituții democratice, stabile, puternice și independente. Trebuie să arătăm că și economia noastră este pregătită și competitivă ca să facă față acelor forțe de competiție atât pe piața europeană, cât și pe plan internațional”, a mai spus oficiala.

Negocierile de aderare a Moldovei la UE urmează să fie lansate în seara de marți, 25 iunie 2024, după conferința interguvernamentală de la Luxemburg. La fața locului se afla o delegație a Republicii Moldova, condusă de premierul Dorin Recean.

#capitole de negociere #clustere #începutul negocierilor #Moldova #UE

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.