Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM) atenționează că informația precum că moldovenii de peste hotare ar fi întrebați la intrarea în țară dacă au achitat asigurarea medicală obligatorie este un fals care a fost răspândit pe diferite platforme. De fapt, Poliția de Frontieră nu deține informații despre cetățenii care au achitat sau nu prima de asigurare.

Mai mult decât atât, cetățenii noștri care se află mai mult de 183 de zile, adică circa 6 luni pe an, în afara țării nu sunt obligați să plătească prima, decât cu anumite excepții. Prima este achitată obligatoriu de moldovenii din diasporă dacă aceștia sunt fondatori de întreprindere individuală sau gospodărie țărănească în Republica Moldova ori dacă dețin patentă de întreprinzător chiar și în cazul în care nu obțin venituri din aceste activități.

De asemenea, au obligația să se asigure în mod individual persoanele care în Republica Moldova rămân a fi înregistrate că desfășoară activitate independentă în domeniul comerțului cu amănuntul.

O altă categorie de persoane care trebuie să achite prima de asigurare medicală obligatorie chiar dacă se află peste hotare sunt avocații, notarii și executorii judecătorești care nu au suspendat licența, precum și mediatorii cu atestat activ.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Totuși, prima de asigurare poate fi achitată cu reduceri substanțiale până pe 31 martie de oricine dorește să beneficieze de servicii medicale sau medicamente compensate la revenirea în țară. Plata poate fi efectuată online prin intermediul Serviciului guvernamental de plăți electronice MPay,

Pentru detalii accesați cnam.md, sunați la 0 800 99999 – INFO CNAM, sau scrieți la suport@cnam.gov.md

#asigurare medicală #CNAM #frontieră

Uniunea Europeană se confruntă cu o criză a prețurilor la energie, pe fondul perturbărilor de pe piețele petrolului și gazelor provocate de războiul din Iran. Comisarul european pentru Energie, Dan Jorgensen, le-a transmis miniștrilor Energiei din statele membre că guvernele ar trebui să ia în calcul măsuri pentru reducerea consumului de gaze naturale și electricitate, scrie adevărul.ro.

„Ne confruntăm cu o criză a prețurilor legată de o criză a aprovizionării”, a transmis Jorgensen, într-o scrisoare adresată miniștrilor europeni.

Potrivit Reuters, Europa este puternic dependentă de importurile de petrol și gaze, iar perturbarea transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz pune presiune suplimentară asupra piețelor internaționale. Prin acest coridor trece în mod normal o parte semnificativă din comerțul mondial cu petrol și gaze naturale lichefiate.

Deocamdată, Uniunea Europeană nu se confruntă cu o lipsă de gaze, însă prețurile ridicate complică eforturile statelor membre de a-și reface rezervele înaintea iernii. Depozitele europene sunt în prezent mai puțin umplute decât în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce crește presiunea asupra guvernelor pentru pregătirea sezonului rece.

Jorgensen susține că UE este mai bine pregătită decât în criza energetică din 2021, când reducerea livrărilor rusești a provocat presiuni majore asupra pieței europene. Capacitatea mai mare de import de gaze naturale lichefiate, dezvoltarea energiei regenerabile și reducerea consumului de gaze sunt printre factorii care au îmbunătățit situația.

Comisarul european le-a cerut statelor să continue pregătirile și să ia în calcul măsuri care să sprijine umplerea depozitelor de gaze sau să reducă cererea de gaze și electricitate atât timp cât situația o impune. Printre exemplele menționate se numără limitarea temperaturilor în clădirile publice, restricționarea încălzirii spațiilor exterioare și oprirea iluminatului public care nu este necesar.

Criza energetică este legată de conflictul din Orientul Mijlociu și de perturbările transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz, o rută esențială pentru comerțul mondial cu energie. Traficul navelor prin strâmtoare a scăzut puternic în ultimele săptămâni, deși unele exporturi de petrol continuă.