(VIDEO) Afaceri PROFITABILE cu licitații trucate! MAI vine cu detalii despre reținerile în dosarul testelor expirate

Detalii noi despre perchezițiile oamenilor legii de luni, 7 iunie, atunci când SPIA, de comun cu Procuratura Anticorupție au reținut trei persoane cu funcții publice din cadrul Centrului Național de Transfuzie (CNTS) și Agenției pentru Achiziții Publice.

Potrivit MAI, începând cu luna februarie, în cadrul cauzei penale au fost documentate acțiunile ilegale comise de către persoane publice şi persoane cu funcții de demnitate publică, din cadrul CNTS, Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, persoane publice din sistemul medical, persoane juridice cu diverse formă de organizare, dar și persoane fizice.

Mai exact este vorba despre șefa CRTS, Svetlana Cebotari, și juristul acesteia, precum și un vicedirector al Agenției Achiziții Publice.

„Conform informațiilor, aceștia, folosindu-și atribuțiile şi competențele aferente funcțiilor deținute, au creat condiții pentru înlăturarea obstacolelor legale și logistice pentru organizarea și trucarea unor licitații cu facilitarea agentului economic prestabilit. În urma analizei materialelor cauzei penale, se presupune că, directorul CNTS, reținută la 07/06/2021, a favorizat companii pentru desemnarea acestora în calitate de câștigători la licitațiile publice pentru consumabile și produse parafarmaceutice”, anunță MAI.

Mai exact, în cadrul algoritmului de diagnostic, la prima etapă de triere pentru tehnologia de examinare de laborator a sângelui/componentelor sanguine donate, sunt utilizate teste rapide pentru determinarea Hepatitelor, Sifilis și HIV.

Aceste teste rapide, conform procedurii, trebuie procurate prin licitație. Necesitatea testelor este semnificativă, întrucât, grosso modo, lunar este necesară o cantitate de peste 25 000 teste. De menționat este faptul că, în Republica Moldova există puțini distribuitori de astfel de teste.

„În fapt, un agent economic, a livrat testele necesare primei etape de triere, însă reprezentanții CNTS s-au eschivat de la semnarea actelor contabile, actului de predare primire, facturilor fiscale și altor acte ce ar confirma livrarea testelor în valoare de peste un milion MDL. În consecință, agentul economic a acționat în judecată CNTS pentru eschivarea de la respectarea clauzelor contractuale”, se menționează în comunicatul de presă.

În cadrul ședinței de judecată, în rezultatul consultării juristului CNTS, directorul CNTS a prezentat acte false pentru a demonstra utilizarea testelor din rezerva medicală și nu testele agentului economic câștigător.

Astfel, în pofida necesității ireproșabile, persoana bănuită, favoriza doar un agent economic și tergiversa procedura de licitație, astfel cauzând o eventuală circumstanță de stocare a sângelui și componentelor sanguine netestate cu potențial de expirare și/sau contaminare.

În cadrul măsurilor speciale de investigație autorizate, a fost depistată complicitatea bănuitei la prezentarea unei oferte trucate și ulterior câștigul licitației anunțate de către un partener extern al Republicii Moldova.

„În speță, compania favorizată de directorul CNTS, fiind desemnată câștigătoarea unei licitații organizate de către donatorul extern, urma în decursul a 100 zile, să livreze către IMSP Spitalul Clinic Bălți un aparat de plasmafereză estimat la valoarea de 18 000 USD. Astfel, pentru a însuși mijloacele financiare de la organizatorii licitației, administratorul companiei a primit cu acordul directorului CNTS un aparat de plasmafereză pentru a fi prezentat donatorului și beneficiarilor în cadrul ceremoniei de donație”, se arată în comunicatul de presă.

Prin urmare, aparatul de plasmafereză, aflat la evidența CNTS a fost prezentat donatorului și instituției medicale, care aparent a reprezentat utilajul achiziționat în urma licitației.

În legătură cu cele expuse mai sus, în scopul acumulării mijloacelor probatorii în privința persoanelor bănuite și anume în scopul identificării instrumentelor ce au servit la comiterea infracțiunii, în data de 7 iunie, au fost desfășurate 9 percheziții în birourile din CNTS, la sediul agentului economic, în instituția medicală din Bălți și în sediul unui laborator medical privat din Chișinău.

În rezultatul perchezițiilor au fost ridicate telefoane mobile, calculatoare, sisteme informaționale, documente care au relevanță probatorie.

„Acțiunile de urmărire penală și măsurile speciale de investigație continuă pentru a stabili circumstanțele și toate persoanele care au contribuit la săvârșirea ilegalităților depistate. SPIA precizează că va continua exercitarea misiunii de identificare și eradicare a riscurilor în sănătatea publică și a cetățenilor care sunt implicați în activități care atentează la securitatea și integritatea Republicii Moldova”, anunță responsabilii MAI.

#Centru Transfuzie a Singelui #afaceri ilegale #Moldoova #retineri

Sectorul farmaceutic european pierde teren în fața Statelor Unite din cauza investițiilor reduse și a reglementărilor fragmentate, avertizează un raport privind competitivitatea europeană întocmit de fostul premier italian Mario Draghi, la cererea Comisiei Europene, și prezentat luni la Bruxelles. În urmă cu un an, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen i-a cerut fostului șef al Băncii Centrale Europene și fostului prim-ministru italian să redacteze un raport privind modul în care UE ar trebui să mențină competitivitatea economiei sale într-o perioadă de fricțiuni globale crescute.

Documentul este centrat pe patru piloni ai prosperității: competitivitate durabilă, securitate economică, autonomie strategică deschisă, concurență loială. Raportul furnizează recomandări pe două zone de politici, cele sectoriale (energie, materii prime critice, digitalizare și tehnologii avansate, rețele de bandă largă și mare viteză, inteligență artificială, semiconductori, industrii bazate pe energie, tehnologii curate, industria automobilă, apărare, spațiu, domeniul farmaceutic, transport) și cele orizontale (accelerarea inovării, reducerea decalajelor de competențe, susținerea investițiilor, revigorarea concurenței și întărirea guvernanței).

În privința domeniului farma (pag 187-204), raportul are ca punct de plecare faptul că sectorul farmaceutic are o contribuție semnificativă la economia UE, reprezentând 5% din valoarea adăugată în economie din toate sectoarele de producție, în timp ce produsele farmaceutice reprezintă aproape 11% din exporturile UE.

Deși raportul constată că UE poate valorifica o puternică amprentă comercială istorică în sectorul farmaceutic, Mario Draghi avertizează că Europa pierde teren în fața Statelor Unite.

Potrivit raportului, în perioada 2002-2023 analizată, exporturile UE de medicamente și produse farmaceutice au crescut cu aproape 10% pe an, în timp ce importurile UE au crescut cu 8% pe an. Pe parcursul întregii perioade, balanța comercială a UE cu SUA pentru produsele farmaceutice a fost în favoarea UE, înregistrând un excedent de 45 de miliarde de euro în 2023, după un vârf de 53 de miliarde de euro în 2022.

De asemenea, Uniunea Europeană deține și o bază puternică de producție și know-how științific în domeniul brevetelor. În ceea ce privește cercetarea, UE rămâne la același nivel cu SUA în ceea ce privește numărul de lucrări științifice publicate. Tendințele recente arată că UE depășește de fapt SUA în ceea ce privește volumul publicațiilor științifice, în special în revistele internaționale. Cu toate acestea, SUA continuă să aibă un impact mai semnificativ în ceea ce privește citările.

Cu toate acestea, există disparități în termeni de finanțare și eficiență între UE și SUA, cu sectorul privat din SUA care cheltuiește 0,45 % din PIB pentru cercetarea farmaceutică, în comparație cu 0,11 % în UE. Statele Unite sunt, de asemenea, mult mai rapide în obținerea aprobării noilor medicamente, cu un timp mediu de aprobare de 334 de zile, comparativ cu 430 de zile în Europa.

Aceste cifre se reflectă în decalajul de competitivitate pe care raportul lui Mario Draghi îl relevă.

Dintre primele zece medicamente biologice cele mai bine vândute în Europa în 2022, două au fost comercializate de societăți din UE, în timp ce șase (inclusiv primele patru) au fost comercializate de societăți cu sediul în SUA.

Se observă o scădere clară a cotei de piață deținute de societățile din UE (- 5%), în timp ce cea deținută de societățile din SUA a crescut (+7%).

Dintre primele zece cele mai bine vândute produse cu exclusivitate de piață ca medicament orfane în UE în 2022, niciunul nu a fost comercializat de societăți cu sediul în UE. În schimb, șapte au fost comercializate de societăți cu sediul în SUA.

Datele privind vânzările de medicamente cu statut de medicamente orfane în Spațiul Economic Europeană arată o scădere dramatică pentru societățile cu sediul în UE, de la peste 40% din piață în 2012 (numai Regatul Unit reprezenta peste 50%) la mai puțin de 5 % în 2022, în timp ce SUA reprezintă în prezent aproape 70% din piață.

În prezent, medicamentele pentru terapie avansată (ATMP) reprezintă vânzări pe piața mondială de aproximativ 8 miliarde de euro. Din această sumă, 1 miliard de euro revine UE/SEE, în principal din produse comercializate de societăți cu sediul în SUA și Elveția. Restul de aproape 7 miliarde de euro provin din China (52,4%) și SUA (44,7%).

Cheltuielile cu ATMP la nivel mondial au avut o rată de creștere anuală compusă (CAGR) de 60 % între 2017 și 2022.

Potrivit raportului, cauzele care stau la baza decalajului competitiv emergent al UE sunt multiple

În special, aceste cauze se referă la:

– Investiții publice mai reduse și fragmentate în cercetare și dezvoltare în UE.
– Investiții private mai reduse în cercetare și dezvoltare în UE și un mediu de sprijin mai slab.
– Un cadru de reglementare lent și complex la nivelul UE.
– Apariția complexă a unui spațiu european de date privind sănătatea (EHDS).

Astfel, raportul întocmit de Mario Draghi vine cu o serie de propuneri care au drept obiectiv general să mențină și să extindă capacitatea UE de a desfășura activități de cercetare și dezvoltare în domeniul produselor farmaceutice, inclusiv obținerea de către UE a poziției de lider mondial privind medicamentele pentru terapie avansată.

Propunerile vizează abordarea principalelor cauze care stau la baza deficitului de competitivitate emergent al UE în domeniul produselor farmaceutice. Aceste propuneri sunt:

– Maximizarea impactului spațiului UE de date privind sănătatea, de exemplu prin facilitarea accesului la dosarele electronice de sănătate și a partajării acestora, prin valorificarea rețelei DARWIN EU® și prin extinderea capacităților de secvențiere a genomului.

–Eficientizarea înființării și gestionării studiilor clinice multinaționale în UE pentru a face din UE un loc atractiv pentru desfășurarea cercetării și dezvoltării clinice.

– Accelerarea accesului pe piețe prin acțiuni coordonate ale agențiilor pentru medicamente, ale autorităților HTA și ale bugetelor publice în ceea ce privește orientările pentru industrie, stabilirea prețurilor și rambursarea, precum și achizițiile publice.

– Furnizarea de orientări clare și oportune privind utilizarea inteligenței artificiale în ciclul de viață al medicamentelor.

– Punerea în aplicare rapidă și completă a regulamentului privind HTA și asigurarea alocării resurselor necesare pentru a asigura furnizarea de evaluări clinice comune începând cu 2025, cu scopul de a înființa o agenție UE pe termen lung.

– Îmbunătățirea predictibilității întreprinderilor printr-un dialog continuu cu părțile interesate, bazat pe dovezi, pentru a sprijini elaborarea politicilor UE privind mecanismele de protecție pentru medicamentele noi.

– Creșterea și concentrarea investițiilor publice în cercetare și dezvoltare în UE, de exemplu prin sprijinirea unui număr de centre de inovare de talie mondială în domeniul științelor vieții pentru produse medicamentoase pentru terapie avansată (ATMP).

– Mobilizarea investițiilor private în cercetare și dezvoltare în UE și consolidarea mediului de sprijin.

– Dezvoltarea de parteneriate internaționale strategice pentru a consolida și a sprijini poziția comercială internațională a UE în domeniul produselor farmaceutice.

Raportul întocmit de Mario Draghi privind competitivitatea europeană este al doilea în mai puțin de jumătate de an redactat de un fost premier italian pentru instituțiile UE, după ce Enrico Letta a prezentat în luna aprilie un raport consacrat viitorului pieței unice.

Documentul de 147 de pagini s-a aflat pe masa celor 27 de lideri europeni pentru a-i inspira în pregătirea viitoarei agende strategice a UE 2024-2029, adoptată în iunie 2024. Raportul Letta propune, între altele, reguli pentru unificarea și integrarea industriilor telecomunicațiilor, a energiei și a piețelor financiare, un nou cod european pentru întreprinderi, cu o foaie de parcurs pentru realizarea de progrese în fiecare sector până în 2029, și cea de-a 5-a libertate a pieței unice, consacrată inovării.

În privința domeniului sănătății, raportul Letta constată că “până în prezent, nu există o piață unică reală pentru produsele farmaceutice“, arătând că unele autorizații de introducere pe piață pentru medicamente sunt încă acordate la nivel național și că disparitățile substanțiale în materie de cheltuieli între statele membre duc la un acces inegal la diagnostic și tratament, o problemă exacerbată de migrația în domeniul sănătății și de exodul creierelor.

În contextul celor două rapoarte, datele unor rapoarte de anul trecut ale instituțiilor europene și industriei farma arată că pacienții din România au acces la doar 17% din medicamentele inovative aprobate la nivel european, pentru care așteaptă 778 de zile. De asemenea, România rămâne țara din UE care investește cel mai puțin în sănătate, speranța de viață a românilor fiind cu mult sub media europeană.