Ambasadoarea Germaniei în Republica Moldova, Margret Uebber, își încheie mandatul diplomatic cu o colecție de amintiri, dar și de ii tradiționale moldovenești, mărturisind că poartă cu ea acasă „o parte din sufletul acestei țări”, scrie Cancan.md.

Într-un interviu oferit pentru RLIVE TV, ambasadoarea a vorbit despre experiențele sale în Moldova, despre oameni, cultură, democrație și parcursul european al țării. Cu sinceritate și emoție, Margret Uebber a descris apropierea sa de valorile și tradițiile moldovenești.

„Port astăzi o ie, bluza națională a Moldovei, și trebuie să recunosc că am cumpărat trei. Le iau cu mine acasă, ca amintire despre Moldova și cultura ei frumoasă”, a spus ea, zâmbind, în timpul interviului.

Diplomata a remarcat că moldovenii și germanii au un lucru esențial în comun: dorința de a trăi în pace, stabilitate și demnitate. „Ambele popoare muncesc din greu pentru o viață mai bună, iar asta ne leagă profund, dincolo de diferențele culturale”, a subliniat ea.

Pe parcursul mandatului său, Uebber a fost impresionată de frumusețea țării, de mănăstirile vechi și de spiritul vibrant al evenimentelor din Chișinău: „Mi-a plăcut foarte mult festivalul vinului, ziua orașului și maratonul – la care am participat pentru prima oară în viață.”

Ea a vorbit și despre progresul Moldovei în direcția democrației și statului de drept, menționând că apropierea de Uniunea Europeană reprezintă o „forță motrice” pentru dezvoltarea țării: „Am văzut mult progres, mai ales în ultimii ani.”

Referindu-se la rolul Germaniei în sprijinirea Ucrainei și a securității regionale, ambasadoarea a subliniat importanța susținerii Chișinăului în această perioadă delicată. „Moldova este în conștiința Germaniei acum mai mult ca niciodată.”

În final, Margret Uebber a declarat că pleacă din Moldova cu un sentiment de împlinire și cu recunoștință pentru colaborarea excelentă cu autoritățile și cetățenii: „Am întâlnit oameni deschiși și prietenoși, iar asta mi-a făcut munca mai ușoară și mai frumoasă.”

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Cu siguranță mă voi întoarce”. Ambasadoarea Margret Uebber, despre ce înseamnă Moldova pentru ea, la final de mandat

#ambasadoare #Germania

Sute de pasageri ai companiilor aeriene din Europa au avut zborurile deviate sau au primit escorte militare săptămâna aceasta, în urma unei serii de amenințări cu bombă pe care oficialii le-au numit farse rău intenționate. Încă nu s-a dovedit cine e în spatele incidentelor, care au venit într-un moment de creștere a tensiunilor cu Rusia și de avertismente că aceasta ar putea intensifica așa-numitele atacuri hibride pe continent. Asociația Piloților de Linie Britanici a explicat exact ce se întâmplă la bordul unui avion atunci când este primită o amenințare cu bombă, scrie PBS, transmite Digi24.

Amenințările sunt evaluate și apoi transmise piloților

Atunci când o amenințare la adresa unei aeronave este trimisă companiei aeriene, aceasta este transmisă unei echipe de evaluatori. Acești evaluatori utilizează procese standard pentru a clasifica amenințarea și a decide dacă aceasta este Roșie (credibilă), Galbenă (parțial credibilă) sau Verde (necredibilă). Galbenă nu este considerată o evaluare adecvată dacă avionul este în aer, potrivit Asociației Piloților de Linie Britanici.

„Dacă amenințarea este evaluată ca necredibilă, personalul din avion nu va fi informat despre aceasta. Cu toate acestea, atunci când o amenințare este evaluată ca fiind credibilă (roșu sau galben), echipajul de zbor va fi informat imediat și va efectua procedurile companiei pentru o amenințare cu bombă credibilă”, au explicat experții.

„Din momentul în care echipajul de zbor este notificat despre o amenințare credibilă cu bombă, comandantul aeronavei – căpitanul – este la comandă și va lua toate deciziile, ghidat de lista de verificare corespunzătoare, pentru siguranța aeronavei sale. De obicei, dacă un avion se află încă pe pistă, aceasta va însemna o evacuare, iar dacă este în aer, prioritatea va fi aterizarea avionului cât mai curând și în siguranță posibil”, mai explică asociația de profil din Marea Britanie.

„Piloții sunt profesioniști cu înaltă calificare și pregătire. Expertiza lor este neprețuită în asigurarea siguranței pasagerilor și în menținerea aviației ca una dintre cele mai sigure forme de transport existente.”

Companiile aeriene, operatorii aeroportuari și autoritățile de aplicare a legii respectă, în general, liniile directoare elaborate de Agenția Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației și de Organizația Aviației Civile Internaționale, care efectuează audituri pentru a asigura conformitatea.

Antrenamentul echipajului de zbor include exerciții situaționale în timp real care acoperă diverse amenințări, inclusiv modul de căutare a explozibililor care ar fi putut fi introduși ilegal la bord.

Devierea și inspectarea zborurilor sunt costisitoare

Atunci când sunt semnalate amenințări, angajații companiilor aeriene sunt instruiți să țină apelantul la telefon și să adune cât mai multe informații posibil, potrivit expertului în securitate aeronautică Philip Baum.

Multe dintre amenințările primite săptămâna aceasta au fost trimise prin e-mail, conținând suficiente informații pentru ca autoritățile să stabilească dacă aeronava necesită inspecție. Acest lucru poate fi costisitor pentru companiile aeriene.

Baum, profesor invitat de securitate aeronautică la Universitatea Coventry din Anglia, a declarat că devierea unui zbor din cauza unui pasager indisciplinat sau a unei amenințări cu bombă poate costa până la 250.000 de dolari.

Costurile ar putea fi mai mici în acest caz, deoarece majoritatea zborurilor perturbate au fost pe distanțe scurte, unde există o probabilitate mai mică de întârzieri, a spus el.

Amenințările false ar putea testa apărarea

Intenția acestor amenințări „pare să fie de a semăna haos, incertitudine cu privire la fiabilitatea traficului aerian în Europa”, a declarat Jacob Funk Kirkegaard, cercetător senior la grupul de experți Bruegel din Bruxelles.

Amenințările ar putea testa, de asemenea, timpul de răspuns relativ și nivelul de coordonare dintre autoritățile din diferite țări, cu scopul de a identifica punctele slabe pentru viitoarele atacuri.

„Răspund autoritățile din Polonia cu aceeași viteză și cu aceeași urgență etc. ca autoritățile din Italia, de exemplu?”, a spus Kirkegaard, comparând astfel de amenințări cu un „test de stres” al sistemului.