Aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană poate fi în 2029, 2034 sau niciodată, dacă nu lucraţi, spune Ambasadorul Lituaniei la Chişinău, Tadas Valionis. Declarația a fost făcută în cadrul unui interviu oferit în exclusivitate la RLIVE TV, în care a vorbit despre reuşitele țării noastre şi experienţa Lituaniei în familia europeană.

Poate Moldova adera la UE până în anul 2030, termen despre care vorbesc și oficialii de la Chișinău?, s-a întrebat jurnalistul Traian Stoianov.

„Noi am început negocierile în 2000 și am finalizat în 2002, deci nouă ne-a luat doi ani să negociem aderarea la UE. După am așteptat câțiva ani pentru ratificări și am aderat de fapt în 2004. Tehnic este posibil, totul depinde de voința oamenilor și de voința Guvernului dumneavoastră. Și se pare că în UE la fel este suficientă voință politică de a lucra spre extindere. Eu cred că acum aveți o oportunitate istorică, să faceți tot ce este mai bun. Dar la fel, trebuie să luați în considerație că, în fine, ratificările și aderarea devin un proces politic. Foarte multe lucruri se pot întâmpla. Asta poate fi în 2029, poate fi 2031, poate să fie în 2034, dar dacă nu lucrați, poate să nu fie”, a menționat Tadas Valionis.

Consens național în tot, de asta trebuie să țină cont partidele din Moldova, conducerea țării, cetățenii de la noi, spune ambasadorul care a recunoscut că anume acest lucru a funcționat în Lituania.

„Am să vorbesc despre exemplul nostru din Lituania. Partidele politice la noi au ajutat foarte mult. Noi am avut consens în ceea ce privește extinderea UE. Partidele, cele de stânga și cele de dreapta, liberali, social-democrații, conservatorii, erau de acord cu aderarea la UE și indiferent de schimbarea Guvernului, toată lumea lucra spre integrarea în UE. Noi știam ce vrem”, a adăugat diplomatul.

Lituania va fi alături de Moldova în acest proces complicat, cu sfaturi și experți, promite ambasadorul Tadas Valionis.

„Eu cred că acum Moldova are posibilitatea să privească la întreaga Uniune Europeană. Aveți atât de multe țări care vă ajută, puteți alege cele mai bune practici din Uniunea Europeană. Lituania are aproximativ 10 experți care lucrează în permanență în Moldova, în diferite proiecte.

Încercăm să facem tot ce putem și să scanăm orizontul, să vedem ce putem face mai bine decât alte țări din Uniunea Europeană. La moment, probabil, ar fi domeniul agriculturii, unde noi încercăm să vă arătăm bunele practici și avem un expert în Ministerul Agriculturii. La fel, domeniul mediului, avem un expert foarte bun în domeniul mediului și eu cred că aceste două domenii sunt foarte importante, fiindcă ele sunt cele mai dificile capitole din negocierile cu Uniunea Europeană. Acestea sunt două cele mai grele capitole și de obicei se încheie în ultimul rând, fiindcă sunt cele mai mari. La fel, avem persoane care lucrează cu Ministerul de Interne, care lucrează în domeniul luptei contra spălării banilor, care colaborează cu Poliția. Acum lansăm un proiect în domeniul apărării. Vom încerca să vă ajutăm să reformați Academia Militară și instruirea militară”, a conchis oficialul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#ambasador #interviu #Lituania #Moldova #RLIVE TV #UE

Marte nu este o planetă moartă: noi semne de activitate vulcanică au fost detectate pe „Planeta Roșie”, a cărei suprafață găzduiește cei mai mari vulcani din Sistemul Solar, ceea ce sugerează posibilitatea de apariție a vieții, informează AFP.

„Vulcanismul pe Marte a început în urmă cu 4,5 miliarde de ani și se observă, prin datarea lavei, că rata de erupție a scăzut mult de 2 miliarde de ani încoace, deși cele mai recente erupții au o vechime de câteva zeci de milioane de ani”, a explicat Daniel Mege de la Centrul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei Poloneze de Științe, cercetător la Universitatea Berna din Elveția și autorul principal al unui studiu publicat joi în revista Sciences Advances. Ar fi oare Marte, așadar, pe cale „să adoarmă” din punct de vedere vulcanic?

Pentru a afla mai multe informații, o echipă internațională, condusă de Alexander Trokhimovskiy de la Institutul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei de Științe din Rusia, a contribuit la apropierea ‘observațiilor geologice de observațiile atmosferice’, a subliniat Daniel Mege, scrie Agerpres.

Clorură de hidrogen

Pentru a răspunde acestor întrebări, oamenii ar trebui să călătorească pe Marte și să se apropie de Alba Mons. Pe suprafața din jurul acestui vulcan gigantic, al cărui crater are o circumferință de 1.600 de kilometri, au fost reperate fisuri ce datează din urmă cu 1 milion de ani – un interval infim prin prisma timpului geologic.

În același timp, la doi kilometri deasupra acestor fisuri, în atmosfera marțiană, sonda spațială Trace Gas Orbiter (TGO) din misiunea ExoMars a Agenției Spațiale Europene (ESA) a măsurat concentrația clorurii de hidrogen, un gaz de origine vulcanică.

În atmosfera marțiană, prezența acestui gaz variază în funcție de anotimp: concentrația atinge nivelul maxim în timpul iernii din emisfera nordică, apoi dispare aproape complet în timpul verii – un fenomen cauzat, cel mai probabil, de ciclurile prafului și ale apei de pe „Planeta Roșie”.

Însă oamenii de știință au detectat o excepție de la acest tipar: concentrații mari de clorură de hidrogen au fost măsurate și la începutul verii, deasupra unor fisuri vulcanice de pe pantele vulcanului Alba Mons.

„Colegii noștri care se ocupă de studierea atmosferei nu reușeau să explice această concentrație prin modelele chimice”, a dezvăluit Daniel Mege.

Acest specialist în geologie și planetologie s-a folosit atunci de „intuiția sa de geolog”.

Pe Terra, atunci când sunt analizate cele mai abundente gaze dintr-un vulcan activ, sulful este primul descoperit, abia apoi urmează clorura de hidrogen, în cantități mai mici. „Însă acest raport se inversează în perioadele de repaus ale vulcanilor”, a subliniat Daniel Mege.

„Mai știm, de asemenea, grație meteoriților marțieni căzuți pe Terra, că magma marțiană este de patru ori mai bogată în clorură decât magma terestră”, a adăugat el.

Încă din acest stadiu al cercetărilor, o concluzie se impune: cercetătorii tocmai au detectat un semnal al vulcanismului latent.

„Marte nu este o planetă moartă din punct de vedere geologic în profunzimile sale, ci se află pur și simplu în stare de somn”, a rezumat ESA într-un comunicat.

Circulație hidrotermală

Această concluzie deschide noi perspective legate de apariția vieții pe Marte, o chestiune care preocupă comunitatea științifică de multă vreme.

Atmosfera planetei Marte este extrem de ostilă vieții terestre, atât din cauza temperaturilor scăzute, cât și a radiațiilor ridicate. Însă situația ar putea fi diferită sub scoarța marțiană.

„Atunci când ai un sistem magmatic, există o circulație hidrotermală care se declanșează. Este vorba despre apa caldă din adâncime, vapori care urcă prin fisuri până la suprafață. De altfel, într-un astfel de cadru noi credem că viața a apărut pe Terra. Avantajul acestor sisteme hidrotermale este că poți avea condiții de temperatură, de presiune, care sunt stabile în timp și independente de ceea ce se petrece în atmosferă. Or, scoarța marțiană și scoarța terestră au aproape aceeași compoziție, același tip de roci. A fost nevoie de doar câteva milioane de ani pentru ca viața să apară pe Terra, putem să ne imaginăm că același lucru s-ar putea întâmpla și pe Marte”, a sugerat Daniel Mege.

„Marea întrebare de acum înainte este următoarea: oare această viață a putut să se dezvolte și să se mențină pe termen lung, chiar până în zilele noastre? Răspunsul, așa cum se întâmplă adeseori, va veni odată cu trecerea timpului”, a concluzionat autorul principal al studiului.