Ministerul Educației și Cercetării simplifică lista activităților extracurriculare din școli. Instituțiile nu vor mai fi obligate să dedice săptămâni diferitor evenimente sau subiecte. Corina Lungu, șefa Direcției politici în învățământul general, Ministerul Educației și Cercetării, a declarat în cadrul emisiunii „Consens Național” de la Rlive TV că începând de anul viitor vor rămâne doar trei decade obligatorii pentru toate instituțiile de învățământ.

„Prima decadă din luna septembrie vizează activități extracurriculare legate de valorile naționale, cum ar fi Limba Noastră, Ziua Independenței, Armata Națională. A doua decadă se desfășoară în luna martie și este în memoria celor căzuți la datorie în Războiul pentru apărarea independenței și integrității teritoriale. A treia decadă are loc în luna mai și este dedicată valorilor general umane pornind de la evenimentelor din această lună”, a specificat Corina Lungu.

Potrivit ei, școlile vor putea alege să desfășoare și alte activități pe care le consideră relevante pentru comunitatea lor, nu înainte de a discuta aceste teme cu elevii, părinții și grupul profesoral.

Prezentă în studio, Ludmila Tihonov, profesoară de istorie la Liceul „Alexandru Donici” din Peresecina, Orhei, a salutat inițiativa și a menționat că studierea istoriei localităților este o prioritate pentru instituțiile de învățământ din sate.

„Toate satele ar fi bine să aibă monografia lor, așa cum are și localitatea Peresecina la care au lucrat doi profesori de istorie și unul de limbă română. Elevilor noștri le vine ușor atunci când au activități de cercetare să se documenteze, fie că este vorba de evul mediu sau epoca modernă. Dar cercetarea și elaborarea unor monografii este o activitate migăloasă și solicită multă muncă de arhivă. Nu întotdeauna un profesor cu o normă didactică mare reușește să lucreze la o monografie”, a menționat Ludmila Tihonov.

Actuala curriculă școlară prevede dezvoltarea unor proiecte de studiere a istoriei locale în cadrul mai multor discipline școlare. Ministerul Educației și Cercetării este acum în proces de dezvoltare a unui suport metodologic pentru predarea subiectelor sensibile din istorie. Documentul va include aspecte care țin predarea temelor despre deportări, foamete sau Holocaust și va fi o resursă educațională suplimentară pentru cadrele didactice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#activități extracurriculare #MEC #scoli

Republica Moldova a înregistrat una dintre cele mai vizibile deteriorări în clasamentul internațional al riscului și rezilienței investiționale. Țara noastră a ajuns pe locul 101 în ediția specială din mai 2026 a Global Investment Risk and Resilience Index (GIRRI), realizat de Henley & Partners în parteneriat cu AlphaGeo, scrie BANI.MD.

Comparativ cu poziția ocupată anterior, Moldova a pierdut 19 locuri și a coborât de pe poziția 82 pe 101.

Clasamentul analizează capacitatea statelor de a face față șocurilor economice și geopolitice și riscurile cu care se confruntă investitorii. Ediția din mai 2026 ia în calcul inclusiv semnale recente de piață și modificarea percepției investitorilor în urma turbulențelor geopolitice.

Indicele este construit pe două componente. Este vorba de riscul și reziliența și utilizează aproape 3.000 de puncte de date, grupate în 13 indicatori. Sunt evaluate, între altele, vulnerabilitățile economice și geopolitice, dar și capacitatea instituțiilor și economiei de a absorbi și de a se adapta la șocuri.

Cu cât o țară ocupă o poziție mai bună în clasament, cu atât aceasta este considerată, în general, mai puțin riscantă și mai rezilientă din perspectiva investițiilor.

În regiune, diferențele sunt mari. De exemplu, România se află mai sus decât Republica Moldova, în timp ce mai multe state din Europa de Est și Asia Centrală se regăsesc în zona mediană sau inferioară a clasamentului.

La nivel mondial, primele poziții sunt dominate de economii caracterizate prin stabilitate instituțională și economică ridicată. Elveția conduce clasamentul, urmată de Danemarca, Norvegia, Singapore și Suedia.

Autorii GIRRI precizează că ediția specială din mai 2026 reflectă schimbările produse în percepția riscului după recentele șocuri geopolitice. Metodologia combină reziliența structurală pe termen lung cu semnale de piață pentru a arăta cât de capabile sunt economiile să reziste unor perioade de instabilitate.

Coborârea Moldovei până pe locul 101 indică astfel o deteriorare a poziției relative a țării pe harta globală a riscului investițional, într-un moment în care competiția pentru atragerea și protejarea capitalului devine tot mai dependentă de stabilitatea economică, instituțională și geopolitică.