Un angajat al IMSP CS Edineț, în vârstă de 36 de ani, a fost prins în flagrant în timp de elibera certificate de vaccinare false. Acest lucru a fost documentat în urma mai multor acțiuni de de urmărire penală cu privire la fenomenul vaccinării fictive, prin introducerea datelor false în sistemul informațional automatizat „Registrul de evidență a vaccinării împotriva COVID-19”.

„Persoana responsabilă de introducerea informației în baza de date electronică, la ziua eliberării certificatului de vaccinare, aplica mențiunea de vaccinare cu a doua doză, concomitent bifând și efectuarea primei doze, ambele fiind false. Astfel, persoana își primea certificatul de vaccinare cu ambele doze, acesta fiind fals”.

Astfel, conform informațiilor deținute, la moment sunt documentate mai multe persoane, a căror date au fost introduse în SIA RVC-19, în perioada mai – iulie curent, fiind vaccinate fictiv, în scopul obținerii certificatului de vaccinare într-un timp cât mai restrâns (în aceeași zi), pentru facilitarea deplasărilor peste hotare.

„În cadrul măsurilor speciale întreprinse, la 29 septembrie, a fost documentat în flagrant delict un angajat al IMSP CS Edineț, în vârstă de 36 de ani, care, contra sumei de 2000 lei, ar fi eliberat două certificate de vaccinare false, de facto, persoanele nefiind vaccinate”.

În context, Poliția atenționează că, vaccinarea fictivă denaturează starea reală a situației epidemiologice, astfel, fiind mai dificilă întreprinderea acțiunilor de combatere a COVID-19.

„Sănătatea și siguranța cetățenilor sunt prioritare tuturor instituțiilor cu atribuții în domeniul ordinii și siguranței publice, astfel, va trebui în continuare să ne mobilizăm fiecare dintre noi și să conștientizăm că pericolul de îmbolnăvire nu a trecut încă, iar acțiunile Poliției au ca obiectiv protejarea sănătății oamenilor”.

#certificate de vaccinare #flagrant #persoane

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.