La secțiile de votare din România se va testa un nou proiect pilot, la alegerile președintelui Republicii Moldova și referendumul privind aderarea la Uniunea Europeană, desfășurate pe 20 octombrie 2024. Listele suplimentare vor fi completate și electronic, pe tablete.

La scrutinele de duminică, procedura va fi testată. Așadar, formalitățile se vor efectua atât în format electronic, cât și în format fizic, iar votanții vor semna pe listele printate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit șefei Comisiei Electorale Centrale (CEC), Angela Caraman, noul instrument va fi testat și în Capitală. Acesta va fi implementat la o secție de votare unde își vor exercita dreptul de a alege inclusiv persoane care au viza de reședință în stânga Nistrului.

De asemenea, președinta CEC a menționat în cadrul unui briefing de presă că vor exista noutăți care vizează procesul de raportare a procesului electoral la secții de votare de la Ștefan Vodă, Telenești și Hîncești.

#Angela Caraman #CEC #Romania #secții de votare #tablete

La 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică au semnat, la Moscova, Pactul Ribbentrop-Molotov, un tratat de neagresiune care a schimbat radical echilibrul politic din Europa și a deschis calea pentru declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial. Documentul a fost semnat de miniștrii de externe ai celor două state, Joachim von Ribbentrop și Viaceslav Molotov, în prezența lui Iosif Stalin, transmite IPN.

Tratatul, valabil 10 ani, a fost însoțit de un protocol secret prin care cele două puteri își delimitau sferele de influență în Europa de Est. În baza acestuia, teritorii din regiune au fost ulterior împărțite între Germania nazistă și URSS. La scurt timp, Germania a atacat Polonia din vest, iar Uniunea Sovietică a invadat-o din est, începând împărțirea teritoriului polonez între cele două regimuri totalitare.

Consecințele pactului au fost dramatice pentru statele din Europa Centrală și de Est. Uniunea Sovietică a anexat, în perioada următoare, teritorii din România, țările baltice și alte zone ale regiunii, în timp ce populațiile din teritoriile ocupate au fost supuse represiunii, deportărilor și altor forme de persecuție. Pactul este considerat unul dintre actele care au contribuit decisiv la instaurarea unei perioade de dominație totalitară în centrul și estul Europei.

În iunie 1941, Germania nazistă a încălcat înțelegerea și a atacat Uniunea Sovietică, declanșând operațiunea Barbarossa. Alianța de conjunctură dintre Hitler și Stalin s-a încheiat astfel, însă efectele acordului din 1939 au continuat să se manifeste mult timp după dispariția celor două regimuri. România, Polonia, Finlanda, Letonia, Estonia și Lituania au fost țările afectate direct de schimbarea frontierelor în urma pactului și a politicii sovietice de expansiune.

La 87 de ani de la semnarea documentului, deși Germania nazistă și Uniunea Sovietică au dispărut, consecințele deciziilor luate de cele două regimuri continuă să influențeze relațiile și percepțiile politice din Europa Centrală și de Est.