Întrucât antreprenoriatul social se dezvoltă mai lent decât în alte țări, Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) din Republica Moldova dă startul unei ample campanii de informare și promovare a antreprenoriatului social. Campania este inițiată și susținută de Proiectul transnațional Finance4SocialChange, cofinanțat din fondurile Uniunii Europene (FEDER, IPA, ENI), scrie Bani.md.
Scopul proiectului este promovarea impactului social și stimularea dezvoltării companiilor interesate de soluționarea problemelor comunitare. ODIMM este partener, alături de alte 19 instituții din 15 țări din regiunea Dunării. Astfel, antreprenorii actuali și viitori, precum și societatea civilă vor putea descoperi posibilitățile, avantajele, dar și problemele cu care se confruntă afacerile sociale din Republica Moldova. Afacerile sociale prezente deja în țara noastră își vor prezenta activitatea, care îi vor încuraja și pe alții să lanseze inițiative sociale.
În cadrul campaniei de promovare și de susținere a antreprenoriatului social, care va dura 2 luni, se vor desfășura mai multe activități, printre care:
Prezentarea istoriilor de succes în antreprenoriatul social;
Prezentarea spoturilor educative despre antreprenoriatul social;
Webinare gratuite;
Sesiuni de informare;
Ateliere de lucru, etc.
Prin această campanie, antreprenorii, potențialii antreprenori, societatea vor afla impactul antreprenoriatului social în Republica Moldova, modalitățile de dezvoltare și care sunt instrumentele ce pot facilita dezvoltarea sectorului.
Antreprenoriatul social este un fenomen care în ultimii cinci ani a prins rădăcini și în Republica Moldova, însă se dezvoltă mai lent decât în țările europene, acolo unde unul dintre patru agenți economici este Antreprenor Social.
Extinderea ariei de acțiune a întreprinderilor sociale este importantă, inclusiv din considerentul că aceste afaceri, de exemplu, aleg să ofere un loc de muncă unor persoane care cu greu ar reuși să se angajeze într-o companie obișnuită, oameni cu diferite dizabilități, mame singure, persoane în etate. În termeni reali, comparativ cu o organizație non-guvernamentală, care s-a angajat să ajute păturile defavorizate, însă depinde de donații, o afacere sociale reușește să se întrețină singură, contribuind, inclusiv la dezvoltarea economiei unei țări.
Până în prezent, 4 companii din Republica Moldova și-au adjudecat titlul de „întreprinderi sociale de inserție” la Comisia națională de antreprenoriat social. Alte 46 de companii sunt cunoscute că practică periodic activități sociale.
Conform datelor statistice, economia socială în Europa acoperă peste 14.5 milioane de angajați remunerați, ceea ce reprezintă echivalentul a aproximativ 6,5% din populația aptă de muncă, iar aproximativ una din patru afaceri create are statut de întreprindere socială.
Pentru a participa la evenimentele desfășurate de ODIMM completați FORMULARUL.
Cristian Rizea, ex-deputatul român stabilit în Republica Moldova cu puţin timp înainte de a fi condamnat definitiv în România la închisoare pentru infracţiuni de corupţie, a trecut nu demult cu familia în casă nouă. Penalul Rizea, aşa cum îi place să se numească singur, şi-a procurat o casă de peste 450.000 de euro, avându-i ca vecini pe o bună parte din cei care îi critică în înregistrările video de pe reţelele de socializare. Pe lângă traiul pe picior larg şi distracţiile prin localuri de lux, Rizea se pregăteşte să-şi investească banii într-un nou post de televiziune pe care vrea să-l deschidă la Chişinău, scrie anticoruptie.md.
Vecin cu eroii subiectelor sale
Noua locuinţă a familiei Rizea se află pe strada Cireşilor dintr-un cartier select din Chişinău, în regiunea parcului Valea Morilor, în care locuiesc sau deţin imobile mai mulţi subiecţi din aşa numitele dezvăluiri ale lui Cristian Rizea. Nu departe se află imobilul cunoscut drept “Casa albă a lui Plahotniuc”, cele două imobile ale lui Ilan Şor, casa fostului director de la SIS, Vasile Botnari, a jurnalistei Angela Gonţa, a familiei regretatului om de afaceri Iurie Luncaşu, a ex-deputatului PDM, condamnat în România pentru acţiuni de corupţie, Valeriu Guma, etc.
Casa cu trei nivele şi mansardă are, potrivit agenţilor imobiliari, suprafaţa de 450 de metri pătraţi, în actele cadastrale fiind înregistrată cu suprafaţa de 157.9 metri pătraţi.
Somptuosul imobil este amplasat pe un teren cu suprafaţa de 0,0405 ari, este îngrădită de un gard cu înălţimea de peste 2 metri, cu două porţi, iar în curte are piscină. Imobilul dispune şi de un garaj pentru două automobile.
Casa a fost dată în exploatare în noiembrie 2011, iar în 2015 a fost scoasă în vânzare cu 451.000 euro. În 2019, proprietarul care a construit casa i-a dăruit-o fiului său.
Casa este mobilată şi, potrivit anunţurilor de pe siteurile imobiliare, nu a fost locuită niciodată.
Imobilul înregistrat pe numele soţiei
Casa de pe strada Cireşilor din Chişinău a fost procurată de familia Rizea la 24 octombrie 2021, actul de proprietate fiind perfectat pe numele soţiei ex-deputatului PSD-ist, Rizea Josette-Ane-Marie. Tranzacţia a fost înregistrată în Registrul bunurilor imobiliare la 4 noiembrie 2021.
În curtea casei a fost văzut şi automobilul în două culori al lui Rizea, un Range Rover. Un automobil de model similar se vinde în Chişinău cu 95.000 de euro, după ce a fost folosit timp de trei ani, fiind cumpărat în 2019 cu 145.000 de euro.
După procurarea imobilului, în curtea lui Rizea sunt surprinşi deseori muncitori care au grijă de amenajare şi întreţinere.
Proiectele lui Rizea
Penalul Rizea pare că nu se mulţumeşte cu live-urile distribuite pe reţele de socializare sub genericul Spovedania lui Rizea şi se pregăteşte de inaugurarea unui post de televiziune, care se va numi Realitatea de Moldova. În acest scop, fostul deputat român a închiriat un spaţiu de 200 de metri pătraţi de la jurnalista de televiziune Margarita Răducan. Nu se ştie care este preţul chiriei, dar un imobil similar din vecinătate, cu aceiaşi suprafaţă, este oferit în locaţiune cu 600 de euro lunar.
Margarita Răducan a confirmat că i-a dat lui Rizea în locaţiune un spaţiu la demisol, în calitate de persoană fizică, şi că nu cunoaşte pentru ce va fi folosit imobilul.
Adresa juridică a firmei Realitatea-PHG se află într-o încăpere nelocativă de pe strada Balcani 2/2, cu suprafaţa de 7,7 metri pătraţi, care aparţine unei persoane fizice.
Patriotismul, judecăţile şi bunica din Congaz
Cristian Rizea a dobândit cetăţenia Republicii Moldova, care l-a scăpat de extrădarea în România, cu puţin timp înainte de a fi condamnat de prima instanţă, în decembrie 2017. După ce a redobândit cetăţenia moldovenească, Rizea şi-a perfectat actele sub o altă identitate, Mihai Cristian Luigi.
Născut în 1969 la Galaţi, Rizea susţine că a avut bunică în satul Congaz de lângă Comrat, din Găgăuzia. Fostul PSD-ist declară că nu mai vrea să revină în România şi este gata să lupte pentru Republica Moldova, să apere şi să curăţe de mafioţi „pământul stropit cu sânge de străbuni”.
Toamna trecută, înainte de a pierde alegerile, ex-preşedintele Igor Dodon i-a retras lui Rizea cetăţenia moldovenească, iar procurorii i-au intentat un dosar penal şi l-au plasat în arest preventiv, care a durat 6 luni, pentru fals în acte publice. Autorităţile de la Chişinău i-au incriminat fostului PSD-ist că a a minţit atunci când a indicat în cererea de redobândire a cetăţeniei că nu are probleme cu legea, deşi era cercetat penal.
Rizea a contestat în instanţă decretul lui Dodon, precum şi alte acte oficiale emise de către Agenţia Servicii Publice şi Ministerul Justiţiei, iar Judecătoria Chişinău a prorgramat mai multe şedinţe de judecată la cererea avocaţilor lui Mihai Cristian Luigi.
„Nu mi-a dat Dodon cetăţenia ca să mi-o retragă el. Am prezentat documente că am bunică din Congaz. Plahotniuc şi alţi golani au plătit ca să-mi fie retrasă cetăţenia şi să fiu extrădat, să fiu băgat în închisoare ca să nu fac dezvăluiri. Eu sunt gata să-mi dau viaţa pentru acest pământ”, ne-a declarat Rizea.
Din ce bani trăieşte Rizea pe picior larg la Chişinău
Presa de peste Prut a scris anterior despre Rizea că este putred de bogat, că deţine un automobil Ferarri de 200.000 de euro şi un Mercedes de 100.000 de euro, precum şi mai multe firme înregistrate pe numele mamei sale, trecută de 70 de ani, sau a şoferului personal.
În ultima declaraţie de avere depusă de Rizea în calitate de deputat pentru anul 2016, acesta nu avea nici casă, nici masă, singurul imobil fiind un loc de parcare de 22 de metri pătraţi. Singura sursă de venit pentru 2016 a fost salariul de deputat, de 59.106 roni, precum şi îndemnizaţia de puţin peste 7.000 roni, primită de soţie pentru îngrijirea copilului.
Rizea a mai raportat pentru 2016 venituri de 93.500 de euro, obţinute din vânzarea bijuteriilor, obiectelor de artă şi de cult, despre care a declarat anterior că le-a primit cadouri la botezul copilului.
Pănă a trece cu traiul în casa de pe strada Cireşilor, Cristian Rizea a locuit într-un apartament din complexul rezidenţial Crown Plaza Park de pe strada Bucureşti. Preţul unui apartament de 80 metri pătraţi din cartierul respectiv este de 200.000 de euro, iar chiria, de 1500 de euro lunar. Întrebat din ce bani trăieşte, Cristian Rizea a spus că sunt dividendele obţinute din investiţiile în criptovalută.
„Câţiva ani în urmă am investit în criptovalută, iar acum îmi permit să trăiesc aşa cum vreau. Cred că ştiţi cu cât a crescut în ultimul an biticoinul? Da, şi casa tot din veniturile obţinute din investiţiile în criptovalută am cumpărat-o”, a precizat Rizea.
