În Republica Moldova se perpetuează modelul maternal de îngrijire a copiilor și al membrilor familiei și se atestă o abordare discriminatorie în raport cu bărbații, atunci când vine vorba despre îngrijirea copilului nou-născut. Femeile, de exemplu, au dreptul la concediu de maternitate indiferent de câți ani au lucrat, pe când bărbații își pot lua concediu de paternitate la nașterea copilului (14 zile lucrătoare) doar dacă au cel puțin 3 ani pe piața muncii.

Aceasta este una din concluziile Analizei reglementărilor naționale prin prisma Directivei UE cu privire la reconcilierea vieții de familie cu cea profesională, realizată de Fondul ONU pentru Populație (UNFPA) și prezentată la Parlament cu participarea mediului de afaceri, a responsabililor din Guvern, partenerilor de dezvoltare, deputaților europeni și a experților/expertelor în domeniu.

Potrivit Analizei, legislația în domeniul muncii, asigurărilor sociale și răspunderii contravenționale necesită modificări în corespundere cu prevederile Directivei UE privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată a părinților și îngrijitorilor. Sunt necesare mai multe oportunități pentru ca ambii părinți și îngrijitorii să poată beneficia de drepturi egale pentru alocarea timpului necesar membrilor familiei, în mod special copiilor sau celor cu probleme de sănătate.

„Obiectivul nostru este să susținem femeile și bărbații din Republica Moldova să-și realizeze aspirațiile reproductive și să aibă atâția copii câți își doresc. Datele studiului „Generații și Gen” realizat de UNFPA arată că moldovenii vor să aibă 2 sau 3 copii, însă în realitate au mai puțini. Politicile prietenoase familiei ar asigura o balanță, ar contribui la eliminarea stereotipurilor de gen, implicarea femeilor și bărbaților în familie și pe piața muncii în mod egal, iar, pe termen lung, aceasta i-ar ajuta să aibă numărul dorit de copii și ar spori reziliența demografică a țării”, a spus Nigina Abaszada, Reprezentantă Rezidentă UNFPA Moldova.

Printre recomandările formulate de experți se numără stabilirea dreptului taților salariați la o indemnizație paternală indiferent de numărul de ani lucrați. Norma respectivă ar contribui la excluderea aspectelor discriminatorii în raport cu bărbații și la o implicare mai mare a acestora în îngrijirea copiilor din primele zile după naștere. O altă recomandare vizează aranjamente de muncă flexibile pentru salariații cu copii cu vârsta de cel puțin 8 ani și pentru salariații îngrijitori. Aceste aranjamente oferă oportunitatea îmbinării vieții de familie cu cea profesională, reducând presiunea pe sistemul formal de îngrijire. Alături de concediul de paternitate și cel pentru creșterea copilului, aranjamentele de muncă flexibilă țintesc creșterea implicării taților în îngrijirea și educarea copiilor, inclusiv și în echilibrarea distribuirii și exercitării unor alte sarcini casnice.

Potrivit datelor celui mai complex studiu demografic „Generații și Gen”, realizat de UNFPA în 2020 pe un eșantion de 10 mii de persoane, sarcinile casnice continue să fie repartizate inechitabil între parteneri. Peste 82% din femei afirmă că întotdeauna sau de obicei sunt responsabile de pregătirea hranei, ponderea bărbaților fiind de zeci de ori mai mică. O implicare mai mare în realizarea sarcinilor din gospodărie o au bărbații din gospodăriile fără copii.

Ședința organizată pe platforma Comisiei parlamentare pentru protecție socială, sănătate și familie cu suportul proiectului regional „Mai multe oportunități: Politici familiale sensibile la gen în Balcanii de Vest și Republica Moldova”, desfășurat de Fondul ONU pentru Populație, cu susținerea financiară a Agenției Austriece pentru Dezvoltare, în parteneriat cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale și Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova.

#Moldova #obiective #politici familiale #UNFPA

Uniunea Europeană a reînnoit marţi, 22 septembrie, sancţiunile impuse Rusiei pentru invazia în Ucraina, cedând în cele din urmă în faţa Franţei şi Luxemburgului, care au cerut retragerea a doi oligarhi ruşi de pe lista de sancţiuni, solicitare care a ameninţat prelungirea acestora. După o lungă luptă, UE ridică sancțiunile împotriva celor doi oligarhi ruși, Alișer Usmanov și Mihail Fridman, din cauza amenințării cu blocarea totală a sancțiunilor împotriva Rusiei de către statele membre individuale, relatează Digi24.

În schimb, măsurile împotriva celorlalte 3.000 de persoane și entități vor fi prelungite pentru trei ani. Conform relatărilor din presă, Letonia a fost ultima țară care și-a renunțat la opoziția față de compromis.

Conform informațiilor de la Agenția de Presă Germană, punctul de plecare al acestor evoluții a fost cererea Slovaciei de ridicare a sancțiunilor împotriva miliardarului Usmanov. Franța se alăturase recent și în mod surprinzător acestei cereri. Ulterior, potrivit diplomaților, Luxemburgul a cerut ca, dacă sancțiunile împotriva lui Usmanov sunt ridicate, să fie și ridicate sancțiunile împotriva lui Fridman.

În contextul în care președintele Emmanuel Macron nu încetează să atragă atenția asupra amenințării hibride ruse, graba Franței de a cere ridicarea sancțiunilor europene împotriva omului de afaceri ruso-uzbek Alișer Usmanov nu poate decât să surprindă. Parisul și-a uimit partenerii, prezentându-se ca apărător al miliardarului al cărui nume figurează, din februarie 2022, pe lista celor 3 000 de persoane și entități juridice acuzate că susțin efortul de război al Rusiei. Însă, în cele din urmă, marți, 22 septembrie, aceștia au acceptat.

Invocând „securitatea națională”, diplomații francezi de la Bruxelles blocau, încă din 14 septembrie, prelungirea sancțiunilor, semănând discordie în rândul celor 27 de țări ale Uniunii Europene (UE). Franța și Slovacia solicitau reabilitarea lui Alișer Usmanov, iar Luxemburgul, Ungaria și Slovacia insistau ca un alt oligarh rus, Mihail Fridman, să fie, la rândul său, scutit de sancțiuni. Letonia, pe de altă parte, se opunea ferm acestor modificări, în timp ce Ucraina nu-și ascundea dezamăgirea.

Prim-ministrul ucrainean, Sergii Korețkii, a făcut apel la UE să nu slăbească sancțiunile împotriva Rusiei, în momentul în care aceasta din urmă își intensifică atacurile aeriene asupra țării sale.

Menţinând acest regim de sancţiuni împotriva a circa 3.000 de persoane şi entităţi acuzate că sprijină efortul de război al Rusiei împotriva Ucrainei, „am ajuns la un compromis dificil”, a transmis preşedinţia irlandeză a Consiliului UE, care a confirmat că „anumite persoane” au fost în final retrase de pe lista neagră.

Potrivit diplomaţilor, Franţa şi Luxemburgul au obţinut eliminarea lui Alisher Usmanov şi Mihail Fridman de pe listă. Letonia, care se opusese categoric exceptării acestor oligarhi de la sancţiuni, a acceptat în cele din urmă să se abţină pentru a fi depăşit obstacolul prelungirii sancţiunilor, conform aceloraşi surse.

Decizia, luată la nivel de ambasadori, mai trebuie formalizată prin aşa-numita procedură scrisă.

Franţa şi-a surprins la începutul acestei luni partenerii din UE după ce a insistat ca magnatul ruso-uzbec Usmanov să fie scos de pe lista sancţiunilor europene, invocând preocupări legate de securitatea naţională, pe care nu le-a precizat, dar ar putea fi vorba despre un acord de eliberare a unor cetăţeni francezi deţinuţi în Azerbaidjan.

Apoi, Luxemburgul a cerut acelaşi tratament şi pentru Fridman, care a deschis împotriva acestei ţări un proces în care cere despăgubiri de 16 miliarde de dolari.

Într-o primă reacţie după anunţul scoaterii celor doi oligarhi ruşi de pe lista sancţiunilor UE, ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a scris pe reţeaua socială X că este o decizie „ruşinoasă şi nejustificată”.