Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

Procurorii PCCOCS susțin că vioara Stradivarius nu ar fi fost declarată. Ce statut are violonista celebră din Moldova?

28 Oct. 2021, 11:07
 // Categoria: Societate // Autor:  Realitatea.md
28 Oct. 2021, 11:07 // Societate //  Realitatea.md

O violonistă celebră din Moldova ar putea fi cercetată penal
pentru propria vioară!
Vameșii, acuzați de eroare

Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) întreprinde acțiuni de urmărire penală necesare stabilirii circumstanțelor care vizează „încercarea de scoatere din țară a unei viori datate din secolul al XVIII-lea, fără declararea acesteia, prin Aeroportul Internațional Chișinău, la 22 octombrie curent”. Joi dimineața, 28 octombrie curent, procurorii au venit cu o anumită informație.

„Prevederile Legii cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice interzice scoaterea din țară a valorilor din domeniul artei fără deținerea autorizației eliberate de Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării al Republicii Moldova, în care se specifică costul obiectului şi faptul că acesta nu prezintă valoare culturală. Sunt de remarcat prevederile Convenției de la Paris asupra măsurilor ce urmează a fi luate pentru interzicerea şi împiedicarea operaţiunilor ilicite de import, export şi transfer de proprietate al bunurilor culturale, semnată de statele părți în 1970 și ratificată de Moldova în 2007. Mai exact, aceasta stabilește obligația statelor membre să ia toate măsurile necesare pentru a sechestra bunurile culturale ce nu dețin o autorizație de expediție, în vederea evitării circulației ilegale a acestora și de a informa statul de origine a bunului cultural”, spun procurorii PCCOCS.

Nu este clar cu exactitate dacă se dă de înțeles că vioara Stradivarius nu ar fi fost declarată. „Cu participarea experților și a deținătorului instrumentului reținut la Aeroportul Internațional Chișinău, acesta a fost examinat în detalii. Prin intermediul serviciului INTERPOL, organul de urmărire penală urmează să stabilească statutul viorii ridicate, valoarea de facto a acesteia și dacă ea reprezintă o valoare culturală pentru statul de origine”.

„Ulterior, în baza rezultatelor procedurilor enunțate, oamenii legii urmează să aprecieze statutul procesual al persoanei care deținea instrumentul muzical la ieșirea din Moldova. Procuratura va reveni cu amănunte la etapa în care vor fi stabilite noi circumstanțe de impact social sporit și în măsura în care informațiile nu ar afecta desfășurarea investigațiilor și drepturile persoanelor vizate”, mai spun procurorii PCCOCS.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.