Un acord cu Marea Britanie, la un pas de ratificare. A răsunat o întrebare sensibilă despre moldovenii stabiliți acolo

Un proiect de lege la inițiativa președintei Republicii Moldova, Maia Sandu – care vizează ratificarea Acordului de parteneriat strategic, comerț și cooperare dintre Republica Moldova și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, fiind desemnat Ministerul de Externe drept responsabil de el – a fost supus votului, în prima lectură, la ședința plenară de joi, 28 octombrie curent. Înainte de asta, deputatul PAS Lilian Carp a avut o întrebare sensibilă despre moldovenii stabiliți acolo în contextul Brexit-ului.

Inițial, la baza acordului au stat principiile de asociere a Republicii Moldova la UE și cele ale UE, și comunității europene a energiei atomice, dar și a statelor membre ale acestora. Astfel, acordul necesita ratificare în contextul ieșirii Marii Britanii din UE „pentru a stabili un cadru juridic bilateral amplu și eficient”. Cel puțin asta a explicat și reponsabilul din cadrul Ministerului de Externe de la tribuna din plen.

Una din întrebările din partea deputaților a fost cea de la Lilian Carp din fracțiunea PAS care s-a arătat îngrijorat de „libera circulație”. „Avem cetățeni moldoveni care se aflau în Marea Britanie până la Brexit și au obținut dreptul la ședere. Părinții/rudele lor putea să-și viziteze copiii în Marea Britanie cu pașaportul moldovenesc. Acum ei au nevoie de vize? Ministerul de Externe discută despre ridicarea vizelor în Marea Britanie?”.

„Subiectul este în vizorul Ministerului de Externe. În acest acord este și o prevedere explicită care încurajează discuțiile pentru a vedea cum poate fi facilitată intrarea cetățenilor pentru ambele părți”, a declarat responsabilul de la Ministerul de Externe.

Comisiile parlamentare de profil au recomandat ca proiectul să fie votat joi și în a doua lectură. Partidul Șor a fost pregătit să voteze, însă Blocul Comuniștilor și Socialiștilor – nu.

„Nu există unanimitate pentru a vota în lectura a II-a. Vom merge conform procedurii”, a conchis președintele Parlamentului, deputatul PAS Igor Grosu.

Într-un final, proiectul propus de Maia Sandu a fost aprobat în prima lectură cu votul a 54 de deputați PAS și doi de la Partidul Șor. Un deputat BCS a votat împotrivă, iar tocmai 16 – s-au abținut.

Vaticanul este un microstat fascinant, aflat în inima Romei, care oferă o combinație unică de spiritualitate, artă și geopolitică. Cu o suprafață de doar 0,49 km² și o populație de aproximativ 882 de locuitori la finalul anului 2024, Vaticanul nu este doar cel mai mic stat din lume, ci un imperiu spiritual al Bisericii Catolice, cu impact global și simboluri de neegalat, transmite Playtech.ro. Există ceva aproape paradoxal în faptul că o entitate atât de mică are un rol central în viața religiilor mondiale și în istoria artei. Dar tocmai această concentrare de semnificație, dincolo de dimensiunile fizice, îl transformă pe Vatican într-un fenomen.

Istorie scurtă şi modul de guvernare

Forma actuală a Vaticanului datează din 1929, când prin Tratatul de la Lateran, Papa a obținut independență față de Italia. De atunci, suveranul pontif exercită simultan puterile executive, legislative și judiciare.

Administrația statului este condusă de Curia Romană, iar majoritatea funcțiilor sunt ocupate de membri ai clerului, diplomați și membri ai Gărzii Elvețiene. Cazinoul religios al Vaticanului nu presupune alegeri populare în sens civil, iar cetățenia nu se dobândește prin naștere, ci prin acceptarea unei funcții oficiale – fie clericală, diplomatică sau în Garda Elvețiană – și se termină automat când încetează misiunea respectivă.

Populația și demografia Vaticanului

În 2024, statul Vatican avea 882 rezidenți, incluzând Papa, cardinali, membri ai Gărzii Elvețiene (104 persoane), alți clerici și personal laic (în total cca. 636 în interior), plus 372 cetățeni vaticani care trăiesc în afara zidurilor statului, ca diplomați sau clerici în Roma.

Multitudinea populațiilor interne creează rare excepții statistice, cum ar fi raporturi de gen dezechilibrate sau un consum aparent ridicat de vin – un efect al tradițiilor liturgice și al numărului mic de rezidenți. Italiană este limba administrativă și legislativă oficială, iar în cadrul Gărzii Elvețiene se folosesc idiomuri precum germana elvețiană, italiana, franceza sau romanza, pentru jurăminte și comenzi interne.

Economia Vaticanului: fără taxe, dar bogată în donații

Vaticanul nu are sistem fiscal propriu, cetățenii și clerul nu plătesc taxe, iar statul nu le impune. Sursele principale de venit sunt donațiile globale din colectele Peter’s Pence sau contribuțiile episcopiilor din lumea întreagă, veniturile din Muzeele Vaticanului, investițiile financiare și vânzările de timbre, monede ori suveniruri.

În 2023, veniturile totale ale Sfântului Scaun au fost de circa 483,7 milioane euro, dintre care aproximativ 218 milioane euro au provenit din donații direct la Vatican, în timp ce aproape 205 milioane euro au provenit din activități proprii precum turism, edituri și vânzările muzeelor.

O mică parte (cam 5‑6%) este generată de banca Vaticanului și guvernarea directă a muzeelor și a proprietăților.Totuși, cheltuielile anuale sunt mult mai mari decât veniturile. În 2024, deficitul a ajuns la aproximativ 83 milioane euro, iar fondul de pensii reprezenta un pasiv structural de peste 631 milioane euro, transmite sursa citată.

Sărăcia financiară este rezultatul cheltuielilor masive cu administrația globală a Bisericii, misiunile diplomatice, asistența caritabilă și pensiile.

Institutul Operei Religioase (IOR), cunoscut drept banca Vaticanului, gestionează active de circa 5–5,7 miliarde euro și înregistrează profituri nete între 20 și 30 milioane euro anual, iar o parte din acest profit merge direct către inițiativele papale și caritatea globală.

Muzeele Vaticanului: un colos al artei renascentiste

Muzeele Vaticanului găzduiesc peste 70.000 de lucrări, dintre care circa 20.000 sunt expuse permanent. În 2024, muzeele au atras circa 6,8 milioane de vizitatori, clasându-se imediat după Louvre ca număr de intrări pe an. Printre cele mai renumite obiective sunt Capela Sixtină și camerele decorate de Rafael, iar coada pentru bilete se poate întinde pe ore întregi, turiștii recomandă să ajungă de dimineață pentru a evita aglomerația.

Noile reglementări introduse în 2024 prevăd extinderea orelor de acces (până la ora 19 sau până la 20 în weekend), introducerea de bilete nominale și limitarea grupurilor la maximum 20 de persoane, pentru a îmbunătăți experiența și a combate revânzarea automată a biletelor.

Securitate, Garda Elvețiană și relația cu Papa

Garda Elvețiană datează din 1506 și asigură protecția Papei și a Palatului Apostolic. Membrii trebuie să fie cetățeni elvețieni, necăsătoriți, catolici și absolvenți ai serviciului militar elvețian. Uniforma lor colorată este un simbol vizual al Vaticanului. În ceea ce privește securitatea generală, Vaticanul este considerat una dintre cele mai sigure jurisdicții urbane, deși are o rată per‑capita ridicată de furturi minore, din cauza populației statului foarte mici.

Reformele financiare și criza bugetară

În ultimii ani, Papa Francis a inițiat reforme instituționale pentru creșterea transparenței financiare: a introdus audituri externe, a obligat toate departamentele să-și gestioneze resursele prin IOR și a consolidat rolul ASIF în supraveghere. Totuși, reformele au fost dificultate de rezistență internă și de scandaluri precum eșecul investiției imobiliare din Londra, evaluată la aproximativ 350‑400 milioane USD, liderul cardinal Angelo Becciu fiind condamnat pentru fraudă.

După decesul Papei Francis în aprilie 2025, succesorul său, Papa Leo XIV, a preluat o moștenire financiară fragilă, dar și un mandat clar de reformă. El a creat Comisia pentru Donații a Sfântului Scaun și a fost numit de americani ca fiind adept al transparenței și al unei abordări financiare riguroase.

Viața cotidiană și cetățenia

Viața în Vatican este foarte diferită de cea a altor capitale. Nu există economii private avansate sau acțiuni speculative – majoritatea activității economice se desfășoară în domeniul artelor, tipăririi, retailului suvenirurilor și serviciilor religioase.

Nu există trafic masiv, iar mobilitatea este preponderent pietonală. Cetățenia se dobândește exclusiv prin serviciu (jus officii) și încetează la terminarea funcției. Dacă un cetățean Vatican pierde cetățenia și nu are altă naționalitate, devine automat cetățean italian conform Tratatului Lateran.

Valoare culturală și simbolică

Dincolo de cifre și strategie economică, Vaticanul rămâne un centru cultural fără rival. Piața San Pietro, Bazilica cu cupola creată de Michelangelo, frânturile grădinilor pontificale și colecțiile muzeelor sunt mărturii ale talentelor umane și ale spiritualității transmise de secole.

Viziunea Vaticanului depășește granițele sale minime pentru a influența modele de gândire religioasă, morală și artă.

Vaticanul este un stat de dimensiuni extreme, dar cu rol global. Deși finanțele sale se află într-o criză structurală, economia bazată pe donații, turism și investiții imobiliare continuă să funcționeze într-o formă unică.

Transformările conduce spre transparență și echilibru bugetar, iar poporul păstrător al acestei istorii – clerici, diplomați și ghizi – trăiește într‑un spațiu atât de mic fizic, dar uriaș în semnificație. În 2025, cu un nou Papa la conducere și o lume deschisă la schimbări, Vaticanul rămâne fascinația supremă – unde credința, arta și puterea se întâlnesc într-o dimensiune colectivă minimă.