După mai bine de un an de implementare, proiectul „Apă de calitate pentru trai și sănătate” și-a atins obiectivele, contribuind la modernizarea infrastructurii de alimentare cu apă, conectând instituțiile publice și gospodării social vulnerabile la rețea, precum și la sporirea nivelului de confort și siguranță sanitară pentru locuitori. Prin efortul comun al autorităților locale, al A.O. „Moștenitorii” și al partenerilor de dezvoltare, comunitatea din Parcova se bucură astăzi de acces la apă potabilă sigură și de condiții mai bune de trai.

Marcel Snegur, primarul comunei Parcova: „Am conectat 22 de gospodării casnice, familii social vulnerabile, la apeduct, gratis. Am conectat șapte instituții publice din localitatea Parcova.”

Proiectul a vizat dotarea prestatorului de servicii de alimentare cu apă cu echipamente moderne, menite să îmbunătățească calitatea și eficiența serviciilor. Totodată, au fost desfășurate activități educative în instituțiile de învățământ și sesiuni de instruire axate pe teme ca: gestionarea și finanțarea serviciilor municipale de alimentare cu apă, principalele surse de poluare a apei și prevenirea acestora.

Viorelia Rotaru, locuitoare a comunei Parcova: „E tare important să păstrăm fântânile și noi, grupul de ambasadori, chiar am reconstruit o fântână, în centru, căci ne era rușine – era o fântână veche, cu o găleată ruginită.”

Serafima Gladiș, locuitoare a comunei Parcova: „Proiectul acesta a început la momentul potrivit, e foarte important. Ne-am implicat cu toată grupa, cu toată comuna.”

La eveniment au fost prezentate rezultatele tehnice și sociale, dar și lecțiile învățate pe parcurs. A fost realizat un sondaj privind satisfacția cetățenilor, care arată că majoritatea locuitorilor apreciază îmbunătățirea calității apei și a serviciilor.

Nicolae Moscalu, directorul A.O. „Moștenitorii”: „În sală au fost peste 80 de persoane, care s-au implicat nemijlocit în realizarea acestui proiect, oameni care au conștientizat că apa de calitate influențează sănătatea.”

Proiectul a fost implementat de Asociația Obștească „Moștenitorii” și face parte din programul „EU4Moldova: Comunități Locale”, finanțat de Uniunea Europeană, guvernele Germaniei, Austriei și Poloniei și implementat de GIZ, ADA și SFPL.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#AO „Moștenitorii”#Parcova

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.