Titularii drepturilor de autor și interpreții fac apel la președintele țării, Maia Sandu, să intervină pentru soluționarea situației complicate în care s-au pomenit. Ei spun că sunt prejudiciați de noua Lege privind dreptul de autor și drepturile conexe. Începând cu 1 ianuarie, când legea a intrat în vigoare, sunt lipsiți de remunerația compensatorie percepută la importul echipamentelor prin care are loc reproducerea operelor de autor.

Într-o conferință de presă, președintele „Copyright”, Liviu Știrbu, a declarat că prejudiciul se răsfrânge nu doar asupra autorilor și titularilor de drept din Republica Moldova, impactul negativ este și asupra artiștilor de peste hotare. Situația este fără precedent.

„Și noi apelăm la doamna președintă Maia Sandu cu rugămintea de a interveni pentru a apăra drepturile autorilor și titularilor de drept, care în acest moment sunt prejudiciați de noua lege”, a spus Liviu Știrbu.

Eugen Turuta, autor, doctor habilitat în științe tehnice, a menționat că în noua lege a fost stipulată o listă exactă cu echipamente pentru care să se perceapă retribuția compensatorie. Aceasta, deși în 2018 Curtea Constituțională a constatat că prevederile din legea în vigoare la acea vreme erau constituționale, iar de o listă cu specificarea echipamentelor nu poate fi vorba. Mai grav e că și pentru echipamentele trecute pe această lege nu poate fi ridicată remunerația pentru că în lege figurează coduri vamale învechite, care astăzi nu mai există.

Autorii nu cred că este vorba despre o eroare de ordin tehnic. Ei suspectează mai degrabă o rea intenție

„Începând din 1 ianuarie și cel puțin încă opt luni această remunerație nu va fi încasată. Și atunci întrebarea este: „Cum noua lege aduce un suport în susținerea titularilor de drepturi de autor și a interpreților din Republica Moldova?” Întrebarea de fond de fapt ar fi: „În ce mod noi am ajuns într-o astfel de situație?”. Poziția, dar și ferma noastră convingere este că atât Guvernul Republicii Moldova, cât și Parlamentul au fost induși în eroare pur și simplu”, afirmă Eugen Turuta.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#AGEPI #Liviu Știrbu #Maia Sandu

Aproximativ 70 de nave așteaptă în apropierea Canalului Sulina de pe Dunăre pentru a avea acces la porturile ucrainene în vederea încărcării cerealelor destinate exportului, au declarat miercuri, 26 august, comercianți și analiști, în contextul în care lipsa piloților și prioritatea acordată altor încărcături generează întârzieri semnificative, scrie hotnews.ro.

După ce atacurile rusești au blocat efectiv porturile ucrainene de la Marea Neagră, care gestionau 90% din exporturile de cereale ale țării, unele transporturi au fost redirecționate către porturile fluviale de pe Dunăre, care au o capacitate mult mai redusă.

Transporturile de cereale concurează pentru acces pe canalul Sulina cu transporturi care au prioritate mai mare, precum combustibilul, ceea ce încetinește exporturile. Alertele frecvente de raid aerian, care forțează suspendarea tuturor operațiunilor portuare, au agravat perturbările.

Ucraina este unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume, iar perturbarea transporturilor sale pot determina creșterea prețurilor la nivel global.

„Situația s-ar putea înrăutăți”

„La data de 25 august, peste 50 de nave așteptau să treacă prin Canalul Sulina, în timp ce doar cinci până la șapte nave pe zi se îndreptau spre porturile ucrainene de pe Dunăre”, a transmis firma de consultanță ASAP Agri.

Compania de consultanță a precizat, într-un mesaj publicat pe Telegram, că fiecare zi de întârziere poate costa până la 8.000 de dolari, ceea ce se adaugă la tarifele de transport deja ridicate.

„Situația s-ar putea agrava în cazul în care condițiile meteorologice se vor deteriora în zilele următoare”, a adăugat aceasta.

Katerina Kononenko, director de operațiuni la compania de transport maritim Avalon, a declarat că se preconizează ca, din cauza vremii nefavorabile, Canalul Sulina să fie închis timp de aproximativ două zile.

„În contextul actual, aceasta reprezintă cu adevărat un obstacol serios. Astăzi, aproximativ 70 de nave așteaptă la intrarea în Sulina. În acest moment, capacitatea reală de trafic a Canalului Sulina pentru navele care se îndreaptă spre porturile ucrainene este de doar două-trei nave pe zi. Este un nivel foarte scăzut”, a adăugat ea.

Ucraina s-a bazat în mare măsură pe porturile de pe Dunăre și la începutul războiului, când Rusia a blocat porturile din regiunea Odesa. Capacitatea de export a cerealelor pe Dunăre a atins un nivel maxim de 2,5 milioane de tone metrice pe lună în perioada 2022-2023.

În prezent, volumul exporturile de cereale pe Dunăre este cu mult sub nivelurile din 2022-2023, deși traderii își măresc treptat transporturile. Operatorul feroviar ucrainean Ukrzaliznytsia a declarat recent că volumele de cereale transportate către porturile dunărene au fost de 11 ori mai mari în august decât în iulie.

Datele Ministerului Agriculturii din Ucraina arată că țara vecină a exportat 539.000 de tone de cereale în perioada 1-21 august, comparativ cu 1,73 milioane în aceeași perioadă a anului precedent.