Opt persoane, inclusiv doi polițiști de frontieră, sunt bănuite de organizarea migrației ilegale a bărbaților ucraineni și plasate în arest preventiv. Suspecții ar fi cerut de la fiecare „client” între 6000 și 8000 de euro.

Cetățenilor țării vecine li se promitea organizarea șederii și ieșirii ilegale din Moldova. Schema infracțională a fost pusă la cale de persoane cu vârste cuprinse între 24 și 59 de ani și deconspirată urmare a documentării îndelungate, precizează procurorii responsabili de combaterea crimelor organizate și cauze speciale.

„Au urmat peste 20 de percheziții la domiciliile și în automobilele bănuiților – desfășurate inclusiv în colaborare cu Serviciul Grăniceresc de Stat al Ucrainei – de unde au fost ridicate mijloace de probă care au relevanță cauzei penale, inclusiv trei automobile folosite la organizarea migrației ilegale a ucrainenilor”, transmit acuzatorii.

Actualmente, opt persoane sunt reținute, iar altele două sunt cercetate în stare de libertate. Suspecții sunt originari din Găgăuzia, precizează procurorii, pe numele lor fiind inițiate cercetări penale.

#banuiti #Gagauzia #migratie ilegala #politisti de frontiera #ucraineni

Inteligența artificială ar putea îmbunătăți productivitatea europeană cu aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, însă riscă și să accentueze inegalitățile, să suprasolicite rețelele electrice și să sporească dependența de tehnologia străină, cu excepția cazului în care guvernele statelor membre aprofundează integrarea economică, susține Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite hotnews.ro.

Într-un raport pregătit pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în 18 și 19 septembrie, FMI precizează că beneficiile și costurile asociate inteligenței artificiale (AI) ar putea fi distribuite inegal între țări, regiuni și categorii de lucrători. De asemenea, raportul subliniază că finalizarea pieței unice a UE ar contribui la o distribuție mai echilibrată a adoptării IA și a beneficiilor acesteia în interiorul blocului comunitar.

Documentul FMI repetă îngrijorările exprimate anterior de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, precum și de Comisia Europeană, potrivit cărora fragmentarea piețelor europene de capital, energie și muncă frânează investițiile și inovarea.

60% dintre angajații marilor economii sunt expuși

FMI estimează că aproximativ 60% dintre lucrătorii din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere mare pe AI.

Deși unii ar putea deveni mai productivi datorită instrumentelor bazate pe AI, alții riscă să-și piardă locurile de muncă pe măsură ce sarcinile repetitive sunt automatizate, în special în sectoarele unde AI tinde mai degrabă să înlocuiască forța de muncă, decât să o completeze.

Raportul menționează că centrele de date din Europa consumă deja aproximativ 3% din energia electrică a continentului, iar cererea de electricitate va crește semnificativ pe măsură ce utilizarea AI se extinde. Marile centre tehnologice, precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin, se numără printre zonele cele mai expuse, aglomerările de centre de date punând deja presiune asupra rețelelor electrice locale. Pentru a remedia această situație, UE ar trebui să investească în infrastructura electrică transfrontalieră și să aprofundeze integrarea pieței europene de energie, recomandă FMI.

De asemenea, documentul avertizează că Europa riscă să creeze o nouă dependență strategică, având în vedere dominația SUA și a Chinei în dezvoltarea modelelor de AI.

Potrivit FMI, Europa va avea nevoie de investiții semnificative în propria industrie de AI pentru a evita dependența de tehnologia străină. Totodată, raportul sugerează că beneficiile AI ar putea fi distribuite inegal atât între statele membre, cât și în interiorul acestora.

Se preconizează că economiile mai avansate vor beneficia disproporționat de pe urma acestei tehnologii, fiind mai bine pregătite și mai expuse la Inteligența Artificială.