Trei avocați – care reprezintă interesele condamnaților din „grupul Zabolotnîi” cunoscuți spațiului public pentru dosarul tentativei de asasinat al lui Vlad Plahotniuc pe vremea când era lider al PDM – au ieșit miercuri, 13 octombrie curent, cu o conferință de presă transmisă în direct de colegii de la Rlive.md și RLIVE TV. În cadrul acesteia, au dezvăluit că principalul martor – Iurie Parhomenco de altfel și el condamnat în același dosar – și-a schimbat depozițiile. Acesta s-ar fi plâns la ultima ședință de la Curtea de Apel Chișinău de săptămâna trecută că a fost presat de autorități să facă anumite declarații.

„Vlad Plahotniuc pe numele căruia sunt deschise o serie de dosare demult nu mai este în țară, însă câțiva oameni din 2017 stau sub strajă și tot așteaptă o sentință. Dosarul tentativei de omor a fost fabricat și ei își pierd încrederea într-o justiție în Republica Moldova. Pe data de 7 octombrie a avut loc cea mai recentă ședință în dosar la Curtea de Apel Chișinău. La aceasta, a fost audiat principalul martor – Iurie Parhomenco – unicul om care a declarat că Valerian Zabolotnîi a fost organizatorul tentativei de asasinat, acesta fiind singurul argument principal pe care s-a construit învinuirea procurorilor. Martorul a recunoscut că a fost influențat să dea asemenea depoziții”, a declarat Vladimir Curmeli, avocatul lui Valerian Zabolotnîi.

Potrivit acestuia, la întrebarea procurorilor dacă își susține depozițiile, acesta ar fi răspuns că atât timp cât se află în izolatorul Penitenciarului nr. 13, se simte obligat să le susține, pentru că „se teme de viața sa”. Avocatul a mai spus că acesta ar fi deținut în condiții rele și ar fi fost amenințat de angajații sistemului încă de la reținerea în 2017. Aici au răsunat acuzații directe în adresa ex-șefului Penitenciarului nr. 13, Igor Pântea, despre care se cunoaște că a părăsit țara în vara anului 2019, când democrații au pierdut puterea în fața coaliției Blocului ACUM (PAS, Platforma DA) cu PSRM.

„Iurie Parhomenco este pregătit să treacă poligraful, însă vrea să fie asigurat, pentru că se teme de viața sa. Crede că va fi ucis, dacă va începe a vorbi și a depune mărturii. … Nicio crimă nu a fost organizată, totul a fost înscenat de persoane interesate din anturajul lui Plahotniuc, motivul fiind faptul că Valerian Zabolotnîi reușise să-și construiască o afacere de construcție a coplexelor sportive care nu era pe placul lui Plahotniuc”, a adăugat avocatul Vladimir Curmeli.

În continuare a luat cuvânt, avocatul lui Dmitri Șevcenco, Victor Ceban, care a reafirmat că nu sunt probe împotriva grupului „Zabolotnîi” și acelea care au fost anexate au fost falsificate. „Se știe că probele obținute prin presiune nu pot fi folosite ca bază de învinuire în instanță”.

În aceeași ordine de idei, Ivan Dimov, avocatul lui Stepan Chirov, a declarat că „orice sentință nu poate să se bazeze doar pe mărturiile unui martor, pentru că trebuie să fie un șir de probe, dar care nu există”.

Amintim că, inițial, Iurie Parhomenco și-a recunoscut vina în tentativa de asasinat asupra lui Vlad Plahotniuc, fiind condamnat în iarna anului 2018 la 5 ani și 4 luni de pușcărie în penitenciar de tip semiînchis. De aceea, dosarul a fost disjuns și el a fost judecat în proces simplificat. Mai târziu, în același an, doar că primăvara, au fost condamnați alți șase suspecți, printre care Valerian Zabolotnîi, despre care se spune că a organizat totul. Acesta a primit 20 de ani de pușcărie și restul – între 3 și 11 ani.

Procurorii au solicitat o pedeapsă mai dură pentru cei şase: între 11 şi 24 de ani. Ancheta a stabilit că aceștia au acţionat la comanda autorității criminale Grigore Caramalac, zis „Bulgaru”, învinuit în acelaşi dosar şi dat în căutare internaţională.

Anul trecut, Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a anulat sentințele de condamnare și a dispus rejudecarea cauzei la Curtea de Apel Chișinău. Următoarea ședință de judecată a fost fixată pentru data de 15 octombrie curent.

#asasinat #Vlad Plahotniuc

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze urgent capacitatea de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-un context în care incendiile forestiere, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și pot lovi simultan mai multe țări. Bruxelles-ul vrea să pună mai mult accent pe anticiparea crizelor, însă finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne o provocare, scrie Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate, în care dezastrele naturale sunt tot mai frecvente, mai severe și pot afecta simultan mai multe regiuni.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat von der Leyen luni, în timpul unei vizite la Centrul European de Intervenție în Situații de Urgență, o unitate din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei Europene.

Șefa executivului comunitar a subliniat că natura situațiilor de urgență se schimbă, pe măsură ce schimbările climatice favorizează fenomene meteorologice extreme tot mai imprevizibile. În același timp, crizele se pot suprapune și pot depăși capacitatea de intervenție a unei singure țări. Comisia Europeană vrea, prin urmare, să mute accentul de la reacția la dezastre către prevenirea și anticiparea acestora.

Von der Leyen a evidențiat amploarea operațiunilor europene de combatere a incendiilor forestiere din această vară. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii forestiere începând din aprilie.

Aproape 800 de pompieri au fost prepoziționați în zone cu risc ridicat, iar echipe din 25 de țări au fost mobilizate pe parcursul verii. Începând din luna mai, Europa s-a confruntat cu patru valuri de căldură.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate în această vară din cauza incendiilor forestiere.

„Avem o strategie bună, dar trebuie să intensificăm eforturile, deoarece schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja înăuntru. Sunt în Europa; din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a afirmat Lahbib.

Peste 600.000 de hectare au ars

Potrivit Comisiei Europene, în acest an au ars peste 600.000 de hectare în Uniunea Europeană, mai mult decât dublul mediei pe termen lung din ultimele două decenii.

În acest context, von der Leyen susține că simpla mobilizare a resurselor după izbucnirea unui incendiu, a unei inundații sau după producerea unui alt dezastru nu mai este suficientă.

UE vrea ca experiența acumulată în timpul fiecărei crize să fie folosită pentru îmbunătățirea pregătirii și pentru reducerea timpului de reacție la următoarea situație de urgență.

Problema este însă finanțarea. Guvernele europene sunt deja presate să reducă cheltuielile, iar discuțiile privind viitorul buget pe termen lung al UE adâncesc tensiunile. Mai multe state, printre care Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, susțin reducerea bugetului propus pentru perioada 2027–2034.

Comisarul european pentru acțiuni climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare, dar a argumentat că investițiile în prevenție sunt mai puțin costisitoare decât reconstrucția după producerea dezastrelor.

„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor inițiale este mult mai ieftină decât a fi pur și simplu lovit de incendii, de inundații și apoi a plăti pentru daune. Asta este pur și simplu mult mai costisitor”, a declarat Hoekstra.

De la dezastre naturale la amenințări hibride

Strategia europeană de protecție civilă se schimbă și dintr-un alt motiv: autoritățile trebuie să fie pregătite nu doar pentru dezastre naturale izolate, ci și pentru crize multiple care se desfășoară în același timp.

Inundațiile, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme se pot suprapune cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj asupra infrastructurilor critice sau perturbări ale sistemelor energetice și sanitare. Astfel de amenințări „hibride” pot afecta grav viața de zi cu zi fără să semene cu un atac militar convențional.

În acest context, comisarii europeni din statele de pe flancul estic i-au cerut recent Ursulei von der Leyen să ia măsuri urgente în fața amenințărilor rusești tot mai mari la adresa statelor baltice, inclusiv prin numirea unui coordonator de nivel înalt pentru regiune.

În martie 2025, Hadja Lahbib avertiza deja asupra necesității unei coordonări europene mai bune, a unor rezerve de urgență și a unei populații mai reziliente.

Una dintre măsurile propuse vizează pregătirea gospodăriilor pentru situații de criză, astfel încât oamenii să poată face față pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore.

Pentru Bruxelles, provocarea următorilor ani nu mai este doar capacitatea de a interveni după producerea unui dezastru, ci și aceea de a anticipa crizele, de a limita efectele lor și de a se asigura că Europa poate face față unor situații de urgență care se produc simultan în mai multe locuri.