Opt persoane au murit luni în urma unor atacuri americane împotriva a trei ambarcațiuni suspectate de trafic de droguri în Oceanul Pacific. Anunțul a fost făcut de armata Statelor Unite, care a precizat că aceste nave traversau rutele cunoscute ale traficului de droguri din estul Pacificului, potrivit AFP, scrie stirileprotv.ro. Comandamentul Sud al Statelor Unite a publicat și un videoclip care arată loviturile asupra navelor vizate. „Un total de opt narco-teroriști de sex masculin au fost uciși” în aceste operațiuni, se arată în declarație.

De la începutul lunii septembrie, SUA au efectuat atacuri similare împotriva a cel puțin 26 de nave acuzate de trafic de droguri în Caraibe și estul Pacificului, provocând moartea a cel puțin 95 de persoane. Autoritățile americane nu au furnizat dovezi că toate aceste ambarcațiuni erau implicate efectiv în traficul de droguri, ceea ce a determinat experți și ONU să pună la îndoială legalitatea acestor operațiuni.

Statele Unite și-au consolidat semnificativ prezența militară în Marea Caraibelor începând din august, ca parte a luptei împotriva traficului de droguri. Printre forțele desfășurate se numără și portavionul USS Gerald R. Ford, cel mai mare portavion din lume, utilizat pentru sprijinirea operațiunilor militare și antinarcotice.

Administrația președintelui Donald Trump îl acuză pe președintele venezuelean Nicolas Maduro de conducerea unei rețele de trafic de droguri, acuzație pe care liderul venezuelean o respinge, afirmând că SUA încearcă să-l înlăture pentru a prelua controlul asupra petrolului țării sale. Legalitatea atacurilor americane în apele internaționale, împotriva persoanelor suspectate dar neinterceptate sau neinterogate, este controversată.

ONG-ul „Human Rights Watch” a cerut partenerilor Statelor Unite să condamne aceste atacuri „ilegale”, subliniind că, conform dreptului internațional, recurgerea la forța letală este permisă doar în ultimă instanță împotriva unei persoane care reprezintă o amenințare iminentă la viață. Înaltul Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului a reafirmat în octombrie că astfel de operațiuni trebuie să respecte regulile internaționale privind folosirea forței letale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#SUA #trafic de droguri #victime

Curtea Supremă de Justiție își propune să soluționeze problema miilor de dosare restante și să eficientizeze activitatea instanței prin reducerea duratei de examinare a cauzelor și accelerarea procesului de digitalizare. Măsurile sunt prevăzute în Strategia de dezvoltare instituțională pentru perioada 2026-2030, aprobată joi de plenul CSJ, transmite IPN.

Potrivit CSJ, la începutul anului, peste șapte mii de dosare așteptau să fie examinate, de două ori mai multe decât capacitatea anuală a instituției. Instituția menționează că strategia prevede și modernizarea infrastructurii informatice, implementarea completă a dosarului electronic și introducerea unor sisteme avansate de triaj și căutare bazate pe inteligență artificială. Scopul final este reducerea birocrației și volumul de muncă al asistenților judiciari.

În aceeași ședință, CSJ a aprobat noul Regulament privind organizarea și funcționarea a instituției. Acesta stabilește că dosarele cu impact social semnificativ, cele cu relevanță sistemică sau care vizează probleme sociale delicate vor fi examinate proritar. Prioritate vor avea și dosarele privind persoane vulnerabile, inclusiv atunci când există riscuri pentru viață sau sănătate.

În același timp, Curtea intenționează să-și îmbunătățească și comunicarea cu publicul, inclusiv prin publicarea unor rezumate accesibile ale hotărârilor de referință. Documentul prevede și evaluarea anuală a riscurilor de corupție.

În cadrul aceleiași ședințe, Plenul a decis să amâne aprobarea organigramei Curții. Aceasta urmează să fie examinată împreună cu statul de personal, după definitivarea acestuia. Strategia și noul Regulament au fost aprobate în prima ședință a Plenului CSJ în noua componență, după o întrerupere de mai mulți ani. Întrunirea a devenit posibilă după numirea recentă a cinci judecători. La mijlocul lunii iunie, CSJ avea doar 6 magistrați în funcție și 14 locuri vacante.