VIDEO Avem statut de candidat la aderare nu doar din cauza războiului? Sandu: Moldovenii au demonstrat că sunt europeni

Maia Sandu recunoaște că unul dintre motivele pentru care țara noastră a primit statut de candidată la aderare la UE este războiul din Ucraina. Totuși, conform șefei statului, Moldova a muncit pentru a-l obține.

Președinta a punctat, în cadrul emisiunii „Moldova Poate”, că acțiunile militare din Ucraina au determinat europenii să își revizuiască politicile privind extinderea. În același timp, conform ei, cetățenii noștri au demonstrat, pe fundalul tragediei din țara vecină, că „împărtășesc valori europene”.

„Uniunea Europeană, statele membre, și-au revăzut politica în raport cu extinderea, inclusiv din cauza agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei. Dar este la fel de adevărat este că am muncit ca să obținem statutul de țară candidată. Moldovenii au demonstrat generozitate primind refugiați și prin asta au demonstrat că sunt europeni, că împărtășesc valorile europene. Conducerea Republicii Moldova a făcut tot ce a trebuit să facă, ca să obținem votul fiecărui stat membru”, afirmă Maia Sandu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La rândul său, purtătorul de cuvânt al diplomației de la Chișinău, Daniel Vodă, a punctat că nu există cale scurtă pentru aderarea țării noastre la Uniunea Europeană. În cadrul ediției, a fost arătată și imprimanta de peste 10 ani, care a tipărit cererea istorică, prin care Moldova a solicitat aderare la UE:

#statul de candidat #războiul din Ucraina #aderare #Maia Sandu #UE #Moldova

Psihologii care activează în instituțiile de învățământ general și profesional tehnic vor dedica aproape jumătate din timpul de lucru activităților directe cu elevii – între 18 și 20 de ore pe săptămână – potrivit unui proiect de regulament supus consultărilor publice, transmite IPN.

În învățământul general, psihologii vor avea un program de lucru de 35 de ore pe săptămână, dintre care 18 ore vor fi dedicate asistenței directe acordate elevilor: evaluări psihologice, consiliere individuală și de grup, activități de prevenție și dezvoltare personală. Celelate 17 ore vor fi destinate colaborării cu cadrele didactice și părinții, implicării în consilii pedagogice și comisii metodice, dar și pregătirii metodologice și conlucrării intersectoriale.

În învățământul profesional tehnic, programul săptămânal al psihologului este de 40 de ore, din care 20 vor fi dedicate activităților directe cu elevii.

Proiectul supus consultărilor publice urmărește să clarifice atribuțiile și responsabilitățile psihologului școlar, precum și să stabilească standarde minime pentru spațiile de lucru și să consolideze colaborarea cu alte servicii de sprijin educațional și social.

Ministerul Educației și Cercetării motivează elaborarea acestui document prin necesitatea unei reglementări unitare, în contextul în care activitatea psihologilor se bazează în prezent pe acte dispersate.

Potrivit proiectului de regulament, cabinetul psihologic trebuie să fie un spațiu dedicat, separat de alte activități educaționale, care să asigure intimitate, confort și confidențialitate. Amenajarea spațiului trebuie să permită atât consilierea individuală, cât și lucrul cu grupuri mici de elevi.

Proiectul mai prevede că psihologii trebuie să dețină studii superioare în domeniul psihologiei sau psihopedagogiei, corespunzătoare nivelurilor 6 sau 7 ale Cadrului Național al Calificărilor. Aceștia vor fi angajați prin concurs.