Banca Națională a Moldovei a anunțat vineri, 23 decembrie, că pune în circulație șase monede comemorative ca mijloc de plată și numismatic.

Seria „Personalități” este completată cu o monedă comemorativă dedicată împlinirii a 350 de ani de la nașterea cronicarului Ion Neculce. Moneda este confecționată din argint și are valoarea nominală de 50 de lei și un tiraj de 250 de unități.

O altă monedă comemorativă din argint va completa seria „Evenimente istorice” și este consacrată împlinirii a 100 de ani de la încoronarea Regelui Ferdinand I și a Reginei Maria ca suverani ai României Mari. Moneda cu valoarea nominală de 100 lei este emisă într-un tiraj de 300 de unități.
Seria „Sărbătorile, cultura, tradițiile Moldovei” este suplimentată cu o nouă monedă comemorativă din argint cu valoarea nominală de 50 de lei și un tiraj de 300 de piese dedicată Arhitecturii vernaculare în piatră – un stil de arhitectură locală autentică, al cărui circuit social încurajează păstrarea străvechilor tradiții și reconstituirea spațiului cultural național.

Concomitent, seria „Cartea Roșie a Republicii Moldova” este completată cu o monedă din argint cu valoarea nominală de 50 de lei, ce reprezintă „Mierla-de-piatră (Monticola saxatilis)” – o specie de pasăre ocrotită de lege inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova. Moneda are un tiraj de 300 de unități.

Seria „Poveștile copilăriei” va include o nouă monedă din tombac argintat dedicată capodoperei „Amintiri din copilărie” – expresie admirabilă a forței creatoare a povestitorului Ion Creangă. Moneda are valoarea nominală de 20 de lei și este emisă într-un tiraj de 300 de unități.

Șirul noilor monede comemorative din anul 2022 e completat cu moneda de argint dedicată brandului de țară „Pomul vieții”. Simbolul reprezintă continuitatea și modernizarea țării noastre, fiecare ramură a pomului sugerând unul din sectoarele strategice ale economiei Republicii Moldova. Moneda cu valoare nominală de 50 de lei va avea un tiraj de 1500 de unități.

Monedele comemorative sunt ambalate în capsule de metacrilat transparent și cutii de prezentare sau pliant (în cazul monedei comemorative „Amintiri din copilărie”), fiind însoțite de certificate de autenticitate cu un QR cod, în care este stocată informația despre ele. Certificatele de autenticitate sunt semnate de guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#BNM #moneda comemorativa

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.