Banca Națională a Moldovei a anunțat vineri, 23 decembrie, că pune în circulație șase monede comemorative ca mijloc de plată și numismatic.

Seria „Personalități” este completată cu o monedă comemorativă dedicată împlinirii a 350 de ani de la nașterea cronicarului Ion Neculce. Moneda este confecționată din argint și are valoarea nominală de 50 de lei și un tiraj de 250 de unități.

O altă monedă comemorativă din argint va completa seria „Evenimente istorice” și este consacrată împlinirii a 100 de ani de la încoronarea Regelui Ferdinand I și a Reginei Maria ca suverani ai României Mari. Moneda cu valoarea nominală de 100 lei este emisă într-un tiraj de 300 de unități.
Seria „Sărbătorile, cultura, tradițiile Moldovei” este suplimentată cu o nouă monedă comemorativă din argint cu valoarea nominală de 50 de lei și un tiraj de 300 de piese dedicată Arhitecturii vernaculare în piatră – un stil de arhitectură locală autentică, al cărui circuit social încurajează păstrarea străvechilor tradiții și reconstituirea spațiului cultural național.

Concomitent, seria „Cartea Roșie a Republicii Moldova” este completată cu o monedă din argint cu valoarea nominală de 50 de lei, ce reprezintă „Mierla-de-piatră (Monticola saxatilis)” – o specie de pasăre ocrotită de lege inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova. Moneda are un tiraj de 300 de unități.

Seria „Poveștile copilăriei” va include o nouă monedă din tombac argintat dedicată capodoperei „Amintiri din copilărie” – expresie admirabilă a forței creatoare a povestitorului Ion Creangă. Moneda are valoarea nominală de 20 de lei și este emisă într-un tiraj de 300 de unități.

Șirul noilor monede comemorative din anul 2022 e completat cu moneda de argint dedicată brandului de țară „Pomul vieții”. Simbolul reprezintă continuitatea și modernizarea țării noastre, fiecare ramură a pomului sugerând unul din sectoarele strategice ale economiei Republicii Moldova. Moneda cu valoare nominală de 50 de lei va avea un tiraj de 1500 de unități.

Monedele comemorative sunt ambalate în capsule de metacrilat transparent și cutii de prezentare sau pliant (în cazul monedei comemorative „Amintiri din copilărie”), fiind însoțite de certificate de autenticitate cu un QR cod, în care este stocată informația despre ele. Certificatele de autenticitate sunt semnate de guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#BNM #moneda comemorativa

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.