Te-ai întrebat vreodată de unde vin banii? La sigur ai auzit mai multe mituri la acest subiect. De exemplu, unii consideră că banii sunt emiși numai și numai de Banca Națională a Moldovei, ceea ce nu este adevărat. În cadrul podcastului „De unde vin banii” cu Vitalie Condrațchi, BNM oferă unele precizări.

„Lucrurile sunt adevărate dacă ne referim la tipărirea leilor. Însă, este interesant că Banca Națională a pus în circulație bancnote de doar 23 de miliarde de lei, pe când, în economie sunt peste 87 de miliarde.”

În acest podcast, Guvernatorul BNM, Octavian Armașu ne spune de unde vin banii.

„În general, banii sunt emiși de Banca Națională conform activelor pe care le deține, care circulă și devin instrumente de schimb între agenții economici, instituțiile financiare. Sigur că banii încep a circula, a se multiplica, iar mecanismul este simplu. Atunci când banii ajung la o bancă, să presupunem că banca acordă un credit unui agent economic sau unei persoane fizice, la rândul lor, agentul economic sau persoana fizică cheltuie acești bani, devin venitul cuiva. Acel cineva a primit banii, vine, îi depune la depozit, poate nu toți, o parte din ei. O parte din banii depuși la depozit, Banca Națională îi ia înapoi sub formă de rezerve obligatorii, iar cealaltă parte este oferită în continuare drept credit de către banca comercială. În acest fel suma se diminuează, dar se multiplică în același timp.”

Numerarul, banii fizici pe care îi păstrăm în portmoneu sau sub saltea, în limbajul bancar se numesc masa monetară M0 sau banii Băncii Naționale. Aici nu se includ banii fizici deținuți în casierie de băncile comerciale și de Banca Națională.

M3 conține banii fizici, depozitele, creditele populației și ale agenților economici în lei și valută. Toți acești bani, pe care nu îi putem ține în mână și care există doar ca niște cifre, biți în calculatoare se numesc masa monetară M3 sau totalul de bani existenți într-o economie.

Podcastul face parte din proiectul „Învață! Dă sens banilor” desfășurat de Banca Națională împreună cu alte instituții.

#Bani.md #BNM #Educatie Financiara

Situația hidrologică din bazinul Nistrului rămâne dificilă, avertizează Ministerul Mediului (MM). Potrivit autorităților, în primele 20 de zile ale lunii septembrie, în lacul de acumulare Novodnestrovsk au intrat aproximativ 40,3 milioane de metri cubi de apă, în timp ce în aval au fost evacuați circa 103,7 milioane de metri cubi.

Astfel, în această perioadă, din lac au ieșit cu aproximativ 63,4 milioane de metri cubi de apă mai mult decât au intrat. Debitul mediu de intrare a fost de aproximativ 23 m³/s, în timp ce deversările în aval s-au menținut la 60 m³/s.

Diferența dintre volumul de apă care intră în lac și cel evacuat a dus la scăderea în continuare a rezervei. La începutul lunii septembrie, nivelul apei era de 111,83 metri, iar după volumul pierdut în primele 20 de zile este estimat la aproximativ 111,15 metri, ceea ce înseamnă o scădere de circa 68 de centimetri.

„Deși pe teritoriul Republicii Moldova s-au înregistrat precipitații, în bazinul superior al Nistrului, pe teritoriul Ucrainei, cantitățile de precipitații până în acest moment nu au fost suficiente pentru a determina o creștere importantă a debitelor de intrare în lacul de acumulare”, transmite MM.

Conform datelor oficiale, cele mai mari debite de intrare din această perioadă au fost înregistrate la 1 septembrie – 35 m³/s și în data de 16 septembrie – 28 m³/s. În unele zile, debitul a coborât până la 16–17 m³/s.

În aceste condiții, autoritățile îndeamnă populația și agenții economici să folosească apa cu grijă și să evite consumul inutil. Oamenii sunt îndemnați să verifice și să repare scurgerile, precum și să evite folosirea apei potabile pentru activități care nu sunt necesare.