Bugetul de stat pentru anul 2024 a fost votat de parlamentari în prima lectură. Principalele prevederi țin de susținerea educației, antreprenoriatului, infrastructurii, dar și acordarea prestațiilor sociale majorate.

Astfel, începând 1 ianuarie 2024, indemnizația acordată la nașterea copilului va fi majorată până la 20.000 de lei, salariile cadrelor didactice din țară vor crește cu 15 %, vor fi majorate alocările financiare pentru programul „Protecția familiei și copilului” și vor fi alocați bani pentru dezvoltarea satelor și orașelor.

„Potrivit proiectului de buget, rămân prioritare politicile de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii, fiind alocate peste 197 de milioane de lei pentru finanțarea unui șir de programe. Acestea au drept scop dezvoltarea durabilă a IMM-urilor, extinderea acestora pe întreg teritoriul țării, în special în zonele rurale, crearea noilor locuri de muncă, implicarea mai activă a tinerilor și femeilor.

O altă prioritate este dezvoltarea continuă a sistemului de transporturi și infrastructură. În acest scop, în buget sunt planificate mijloace în sumă de 4 036,5 milioane lei, dintre care 1 393,9 milioane de lei mijloace financiare din surse externe și 2 505,6 milioane de lei pentru reparația și întreținerea drumurilor naționale și locale”, notează serviciul de presă al Legislativului.

Pentru subvenționarea sectorului agricol, dezvoltarea rurală și integrarea sectorului agroindustrial național în economia europeană sunt prevăzute 1,6 miliarde de lei. Pentru eficiență energetică vor fi alocate 322,1 milioane de lei, 601,5 milioane de lei se vor direcționa către Fondul Național de Dezvoltare Regională și Locală, iar 175 de milioane de lei – pentru promovarea politicilor în domeniul protecției mediului.

„Proiectul de lege prevede o creștere de 4,4 % a veniturilor bugetului public național față de volumul precizat în anul 2023 și va constitui 107 172,0 milioane de lei. Majorarea veniturilor va fi susținută de redresarea economică, de unele politici de stat de susținere a economiei, de măsuri ale politicii fiscale și vamale, precum și de o administrare mai bună a veniturilor. Cheltuielile se vor ridica la 122 962,0 milioane de lei și vor fi mai mari cu peste 1,5 % comparativ cu anul 2023”, notează Parlamentul.

Veniturile bugetului de stat se estimează la 66 miliarde de lei, în creștere cu 1,3 % comparativ cu anul curent, iar cheltuielile în vor ajunge la 82 de miliarde de lei, fiind diminuate 2,2 %, potrivit prognozelor.

„Deficitul bugetului de stat se estimează a fi în limita de 15 790,0 milioane de lei sau 4,6 % din PIB. Datoria de stat prognozată pentru finele anului 2024 va constitui 125 525,6 milioane de lei, dintre care 64,5 % va fi datoria de stat externă și 35,5 % – datoria de stat internă. Ponderea datoriei în PIB nu va depăși 37 %. PIB va fi în creștere, comparativ cu anul curent, cu 3,5 %, atingând cifra de 342,1 miliarde de lei. Se anticipează o rată de creștere a economiei naționale de 3,5 %, în condițiile ameliorării situației din regiune”, mai informează reprezentații Parlamentului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La elaborarea proiectului bugetului s-a ținut cont de obiectivele Strategiei naționale de dezvoltare „Moldova Europeană 2030”. Este vorba despre reducerea durabilă a sărăciei, crearea locurilor de muncă bine plătite, stimularea investițiilor, asigurarea securității statului și a cetățenilor, reabilitarea mediului ambiant. Deputații urmează să aprobe bugetul de stat și în lectura a doua.

#2024 #buget #parlament #prima lectura #votat

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.