Jurnaliștii postului american CNN au dezvăluit că au fost primii care au avut acces la o bază secretă a marinei ucrainene, unde armata ucraineană testează unul dintre cele mai bine păzite secrete ale Kievului: dronele navale kamikaze.

Dronele maritime kamikaze le vor permite ucrainenilor să monitorizeze situația din Marea Neagră și din peninsula Crimeea și să atace ținte rusești de suprafață.

În ceea ce privește puterea militară, marina ucraineană și forțele de apărare de coastă nu pot egala flota rusă, iar vehiculele maritime fără pilot au devenit un instrument important pentru lupta pe mare.

Jurnaliștii CNN sunt primii care au acces la această bază secretă și bine păzită de pe un lac ucrainean.

Interlocutorii jurnaliștilor americani au refuzat să își dea numele complet și gradele în forțele armate ucrainene.

Valiză specială

Operatorul unei dronei marine, care s-a prezentat sub numele de „Shark”, le-a arătat jurnaliștilor panoul de control asamblat într-o valiză specială.

În interior se află mai multe ecrane, joystick-uri și butoane personalizate, dintre care unele sunt acoperite cu capace pentru a nu fi apăsate din greșeală, în special butonul cu mențiunea „Detonare”.

Cele mai recente versiuni ale dronelor pe care reporterii CNN au putut să le vadă cântăresc până la 1.000 de kilograme, transportă până la 300 de kilograme de explozibil și au o rază de acțiune de până la 800 de kilometri, cu o viteză maximă de până la 80 km/h.

Dezvoltatorul dronei, care a cerut să rămână anonim, a declarat că a început să lucreze la dronă abia după izbucnirea războiului la scară largă.

El a spus că este o muncă importantă, deoarece Ucraina nu are prea multă forță pentru a se confrunta cu Rusia, o mare putere maritimă.

„A trebuit să dezvoltăm ceva propriu, deoarece nu aveam producție proprie. Aceste drone sunt fabricate în întregime în Ucraina. Ele sunt proiectate și testate aici. Producem noi înșine corpurile, componentele electronice și software-ul. Mai mult de 50 la sută din producție este în Ucraina.”

Obiective rusești lovite de dronele navale kamikaze

Surse din cadrul agențiilor de apărare ucrainene au confirmat pentru CNN că astfel de vehicule fără pilot au fost implicate în cel puțin două atacuri recente: asupra podului Kerci în iulie și asupra portului Sevastopol din Crimeea în octombrie anul trecut.

Atacul din timpul nopții asupra podului din Crimeea a fost o operațiune specială a Forțelor Armate ale Ucrainei și a Serviciului de Securitate al Ucrainei, au declarat la vremea respectivă surse din cadrul SBU pentru BBC News Ucraina.

„Podul a fost atacat cu ajutorul unor drone de suprafață. A fost dificil să se ajungă la pod, dar în cele din urmă s-a reușit”, a declarat sursa SBU, deși nu a dezvăluit alte detalii.

În urma atacului, o parte a podului a fost avariată și nu va putea fi folosită cel puțin până în luna septembrie.

La 29 octombrie 2022, mai multe drone navale au reușit să pătrundă în zona de ancorare a navelor și, potrivit serviciilor de informații britanice, au avariat dragorul de mine Ivan Golubeț și fregata Amiral Makarov.

Rusia nu se poate adapta la noile capacități, susțin dezvoltatorii dronei navale

După această dată, armata ucraineană a mai făcut câteva încercări de a ataca Sevastopolul. Cel puțin un atac a fost efectuat împotriva unei nave în largul mării.

În dimineața zilei de 24 mai, trei drone navale au atacat nava de recunoaștere rusă Ivan Khurs, despre care ministerul rus al Apărării a declarat că se afla la 140 de kilometri nord-est de strâmtoarea Bosfor.

Armata rusă susține că toate cele trei drone au fost distruse, dar Forțele Armate Ucrainene a publicat o înregistrare video de pe camera uneia dintre ele, iar această înregistrare arată că drona a reușit să se apropie de navă. Ulterior, însă, Rusia a arătat imagini cu nava, care s-a întors la Sevastopol.

Rușii nu au avut încă timp să se adapteze la noile capacități ale Ucrainei, susțin dezvoltatorii de drone.

„Este foarte dificil să lovești o dronă atât de mică, este foarte greu de găsit”, spune unul dintre ei. „În acest moment, viteza acestor drone depășește viteza oricărei nave maritime din regiunea Mării Negre”.

Rușii, fortați să se retragă

El susține că activitatea lor asupra țintelor navale rusești îi forțează pe ruși să se retragă mai mult în Marea Neagră, ceea ce face dificilă lansarea de atacuri cu rachete asupra Ucrainei.

„300, 400, 600 de kilometri este o distanță mare care face ca unele operațiuni să fie imposibile, iar altele să fie dificile”, spune el.

Aceasta face ca orașe precum Odesa să fie mai sigure, a mai spus el.

Cu toate acestea, după lovitura asupra podului de la Kerci, orașul a fost supus timp de mai multe zile unor atacuri aeriene intense cu drone și rachete de croazieră lansate, inclusiv de pe navele din Flota rusă a Mării Negre.

„Echipamentul lor este din secolul XX”

Douăzeci și cinci de situri din patrimoniul mondial UNESCO situate în oraș au fost atacate. Moscova a declarat că a fost un răspuns de represalii vizând zona în care crede că au fost construite și depozitate dronele navale.

#atacuri #moscova #navale kamikaze

Prețurile gazelor naturale s-au dublat în ultimele două luni, iar industria europeană resimte deja presiunea. Fabricile se confruntă cu facturi tot mai mari, riscuri pentru producție și temeri privind locurile de muncă, scriu știrileprotv.ro.

Bridgnorth Aluminium a trecut prin Brexit, pandemia de Covid și mai multe șocuri energetice în ultimii ani. Însă această iarnă aduce un plus de „stres și presiune”, spune directorul de vânzări al companiei, Adrian Musgrave, scrie The Guardian.

Compania lui Musgrave produce aluminiu laminat, utilizat în ambalaje, construcții și la fabricarea unor produse precum automobilele și bateriile. La fel ca multe companii industriale din Europa, care se confruntă deja cu presiuni majore, Bridgnorth Aluminium se confruntă cu amenințarea unor facturi energetice în creștere vertiginoasă, pe care Musgrave o descrie drept „o grijă după alta”.

Costul gazelor naturale s-a dublat în ultimele două luni, pe fondul reluării confruntărilor dintre SUA și Iran, atingând în această săptămână cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani în Marea Britanie și în Uniunea Europeană. Sunt așteptate noi creșteri de preț în lunile mai reci.

Bridgnorth Aluminium, care are 370 de angajați la fabrica sa din Shropshire, în inima industrială a Marii Britanii, resimte deja efectele. Factura combinată pentru gaze și electricitate este de aproximativ 1,1 milioane de lire sterline pe lună, reprezentând 18% din totalul costurilor companiei, iar suma este în creștere.

Cele mai mari contracte ale companiei includ o clauză de protecție: odată ce prețurile gazelor depășesc un anumit nivel, clienții plătesc diferența. Pragul a fost depășit luna trecută, însă Musgrave este preocupat de posibilitatea ca acești clienți să mai revină.

„Trebuie să plătească, pentru că așa prevede contractul, dar evident că nu le va plăcea. Când contractul va trebui reînnoit, acest lucru va deveni o problemă”, spune el.

Musgrave spune că firma nu se află într-o situație în care să fie nevoită să facă disponibilizări sau să oprească temporar producția în această iarnă. Alții s-ar putea să nu fie la fel de norocoși – o prognoză realizată de Item Club estima la începutul acestui an că Marea Britanie va pierde 163.000 de locuri de muncă în 2026 din cauza războiului, pierderile urmând să fie concentrate în regiuni cu o puternică prezență industrială, precum sudul Țării Galilor și regiunea Humber.

Bridgnorth Aluminium ia în calcul prelungirea vacanței de Crăciun sau efectuarea mai devreme decât era prevăzut, în ianuarie, a unor lucrări de mentenanță programate inițial pentru aprilie, astfel încât fabrica să funcționeze mai puțin în perioadele cu prețuri ridicate.

„Iar angajații sunt, evident, conștienți de situație, așa că oamenii încep să se îngrijoreze”, a precizat el.

Energia scumpă lovește industria britanică

Conflictul a perturbat aprovizionarea globală cu energie după ce Iranul a început să atace nave în Golf și a blocat accesul prin strâmtoarea Hormuz, calea navigabilă îngustă prin care tranzitează o cincime din petrolul și gazele naturale ale lumii.

Prețurile angro ale gazelor din Marea Britanie au urcat în această săptămână la 205 pence pe therm, cel mai ridicat nivel de la invazia Ucrainei de către Rusia, în 2022, și cu 101% peste nivelul de 102 pence din iunie. La sfârșitul lunii februarie, prețul era de 78 de pence pe therm. Marea Britanie importă aproximativ 70% din necesarul său de gaze, ceea ce o face deosebit de vulnerabilă la fluctuațiile de preț.

Deficitul rezervelor de gaze stocate agravează problema. Europa intră în iarnă cu rezervele de gaze la cel mai scăzut nivel din ultimul deceniu, după ce perturbările din strâmtoarea Hormuz au împiedicat țările să-și refacă rezervele în timpul verii, când prețurile sunt în mod normal mai mici. Depozitele sunt acum umplute în proporție de aproximativ 67%, față de media sezonieră de aproape 80%.

Germania, care deține cea mai mare capacitate de stocare din Europa, are depozitele umplute în proporție de doar aproximativ 50% și este pe cale să rateze anul acesta ținta oficială de 70%. Și Țările de Jos sunt așteptate să rateze ținta de 80%.

În calitate de unul dintre cei mai mari consumatori de gaze din Europa, Marea Britanie ar putea fi deosebit de expusă, având una dintre cele mai mici capacități interne de stocare și bazându-se, în schimb, pe importuri prin conducte din Europa și pe transporturi cu nave-cisternă din SUA și Orientul Mijlociu.

Chris O’Shea, directorul general al Centrica, compania care deține British Gas, a declarat luna trecută că Marea Britanie avea „aproape deloc gaze stocate” pentru iarna care urmează.

Problemele industriei germane se adâncesc

Alexander Julius, managing partner al Macrometal Handelsgesellschaft, un distribuitor de oțel din Hamburg, spune că firma concurează „cu producători din regiuni în care costurile energiei sunt adesea semnificativ mai mici și în care guvernele oferă sprijin industrial direct sau indirect”.

Pentru industrii precum cea în care activează compania sa, parte a Mittelstand-ului german, format din întreprinderi de dimensiuni medii, energia nu este doar o altă cheltuială în structura costurilor, ci „un factor fundamental de producție”.

În loc să primească sprijin, companiile sunt însă „lovite de taxe verzi în timp ce prețurile energiei cresc vertiginos”.

Julius, care este și președintele organizației comerciale Eurometal, spune că firmele vor da faliment, iar activitatea se va muta în China sau India dacă nu se iau măsuri pentru reducerea costurilor energiei.

Eurometal a avertizat că pierderile de locuri de muncă din industria prelucrătoare europeană ar putea ajunge la 300.000 până la sfârșitul anului, pe fondul concurenței chineze și al costurilor energetice.

Axel Eggert, directorul general al organizației europene din industria oțelului Eurofer, adaugă că prețurile ridicate „vor duce inevitabil la perturbări ale producției. Astfel de costuri suplimentare nu pot fi pur și simplu absorbite de industriile mari consumatoare de energie, expuse concurenței internaționale”.

„Cu cât criza durează mai mult, cu atât crește riscul ca reducerile temporare ale producției să devină structurale, cu consecințe asupra investițiilor, ocupării forței de muncă și, în cele din urmă, asupra viabilității fabricilor industriale din Europa”, a completat Axel Eggert.

Și industria auto din Germania a cerut măsuri urgente din partea Berlinului și Bruxellesului, afirmând că„prețurile ridicate ale energiei se numără printre cele mai mari dezavantaje competitive ale Germaniei ca destinație pentru afaceri”, în condițiile în care prețurile electricității sunt în unele cazuri de trei ori mai mari decât în SUA.

„Germania, la fel ca UE, are nevoie urgentă de o strategie energetică susținută în comun, cu prețuri scăzute la electricitate și o infrastructură de rețea adaptată viitorului”, a declarat un purtător de cuvânt al asociației profesionale VDA.

Construirea unor noi industrii va deveni „un factor decisiv în determinarea” investițiilor străine directe în viitor, a adăugat acesta.

Industria chimică, lovită din două direcții

Expunerea este deosebit de gravă în sectorul chimic, unde companiile se bazează pe gaze nu doar pentru alimentarea fabricilor, ci și ca materie primă – materialul de bază din care sunt fabricate numeroase produse. Astfel, fiecare creștere bruscă a prețurilor are un efect dublu asupra acestora.

Francesco Buzzella, președintele organizației patronale din industria chimică italiană, Federchimica, spune că energia rămâne „principalul factor care subminează competitivitatea companiilor chimice” din țară.

Energia reprezintă acum 18% din valoarea tuturor produselor fabricate de industria chimică italiană, față de 14% în 2021, și ar putea ajunge la 23% dacă prețurile gazelor și petrolului nu scad. În această săptămână, petrolul a ajuns la 107 dolari pe baril, în timp ce SUA și Iran continuă schimburile de lovituri.

Potrivit Chemicals Industry Association, producția din Marea Britanie a scăzut cu 60% din 2021, iar cel puțin 25 de unități au fost închise.

Peter Huntsman, directorul general al grupului chimic Huntsman Corporation, declara pentru Guardian în martie că menținerea prețurilor ridicate ar putea forța închiderea ultimei fabrici britanice a companiei, la Wilton, în Teesside.