Președintele american, Joe Biden, a anunțat marți seară, 15 februarie curent, într-o declarație susținută de la Casa Albă, că împreună cu omologul său rus, Vladimir Putin, a căzut de acord să continue dialogul diplomatic pentru a preveni un conflict între Rusia și Ucraina, însă a atenționat că SUA și aliații sunt pregătiți să adopte sancțiuni puternice și a reafirmat că „Statele Unite vor apăra orice centimetru de teritoriu al NATO”.

„Încă de la începutul acestei crize, am fost clar și consecvent: Statele Unite sunt pregătite, indiferent ce se întâmplă. Suntem pregătiți pentru diplomație în vederea îmbunătățirii stabilității și securității în întreaga Europă. Și suntem pregătiți să răspundem în mod decisiv dacă Rusia atacă Ucraina”, a afirmat Biden, în contextul în care presa internațională a abundat în informații cu privire la debutul unei potențiale invazii rusești în Ucraina începând de miercuri, 16 februarie.

Liderul american s-a adresat deopotrivă propriei națiuni, dar și poporului rus. În timp ce a salutat solidaritatea bipartizană din Congres, al a transmis cetățenilor ruși că SUA și NATO nu sunt o amenințare pentru Rusia și și-a afișat certitudinea că națiunea rusă nu își dorește un „război sângeros” și fără „casus belli”.

„Dacă Rusia invadează, costul uman pentru Ucraina va fi imens, dar și costul strategic pentru Rusia va fi imens. Omenirea nu va uita că Rusia a ales să pornească acest război”, a spus el, precizând suplimentar: “noi și aliații noștri suntem pregătiți să adoptăm sancțiuni puternice. Vor fi consecințe pe termen lung care vor afecta Rusia. Dacă Rusia începe invazia, Nord Stream 2 nu va funcționa”.

El a detaliat astfel o parte din spectrul de sancțiuni pregătite în eventualitatea unei invazii militare ruse în țara vecină, precizând că acestea sunt mult mai dure de cele adoptate în 2014, când Rusia a anexat Crimeea, și subliniind că vor fi avute în vedere instituții financiare.

Totodată, în contextul în care SUA au trimis mii de soldați, tehnică militară și avioane de luptă în România și Polonia, liderul american a reînnoit angajamentul țării sale față de Alianța Nord-Atlantică.

„Statele Unite vor apăra fiecare centimetru de teritoriu al NATO. Angajamentul față de articolul 5 al NATO este sacrosanct. Vom continua exercițiile militare cu aliații noștri. (…) Dacă Rusia atacă SUA și aliații cu metode de război asimetric precum atacuri cibernetice, suntem pregătiți să răspundem”, a mai precizat Joe Biden.

#Joe Biden #NATO #Rusia #SUA #Ucraina

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.