Bilanţul bombardamentelor ruseşti care au distrus un restaurant din oraşul ucrainean Kramatorsk a crescut joi dimineaţă la 12 morţi şi aproximativ 60 de răniţi, preşedintele american Joe Biden calificându-l pe liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, drept un „paria”, în timp ce armata insistă că nu vizează niciun obiect civil din Ucraina.

Preşedintele ucrainean Vladimir Zelenski a denunţat atacul ca fiind „terorist” şi a anunţat arestarea unui individ care a „coordonat” atacul rusesc în discursul său de miercuri seara.În acest mare oraş din estul ţării aflat sub control ucrainean, unde atacurile ruseşti au lovit de asemenea locuinţe, magazine, un oficiu poştal şi alte clădiri, „serviciile de salvare au scos joi dimineaţa încă un cadavru”, bilanţul ajungând la „doisprezece morţi”, potrivit ministrului ucrainean de Interne Igor Klimenko.

În ceea ce priveşte răniţii, cifrele diferă, Klimenko anunţând 65, iar serviciile de urgenţă 60. Potrivit acestuia din urmă, trei copii se numără printre cei 12 morţi, iar unul a fost rănit. Unsprezece persoane au fost salvate, potrivit serviciilor de urgenţă.

Conform poliţiei, Rusia a tras două rachete S-300 – dispozitive sol-aer pe care le foloseşte şi pentru lovituri la sol – asupra oraşului Kramatorsk, care număra 150.000 de locuitori înainte de război, aflat în cea de-a şaisprezecea lună. Preşedintele rus este în prezent „un paria pe toată planeta”, a declarat Joe Biden la Washington. Întrebat dacă Vladimir Putin este slăbit, preşedintele american a răspuns: „Este greu de spus, dar este clar că el pierde războiul”.

Ministerul rus al Apărării a afirmat că a lovit un „punct de desfăşurare temporară” al brigăzii 56 de infanterie mecanizată a forţelor armate ucrainene, iar purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a dat asigurări că Rusia „nu loveşte infrastructuri civile”.

Lovitura a distrus restaurantul Ria Pizza, un loc popular în centrul oraşului pentru jurnalişti, lucrători umanitari şi soldaţi. Presa ucraineană a raportat prezenţa unor instructori militari străini în oraş.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Trei columbieni proeminenţi, celebrul scriitor Hector Abad, politicianul Sergio Jaramillo şi jurnalista Catalina Gomez, corespondent în Ucraina pentru France 24, au fost uşor răniţi în timp ce luau masa în restaurant împreună cu scriitoarea ucraineană Victoria Amelina, potrivit unui comunicat. Aceasta din urmă, o romancieră în vârstă de 37 de ani, „se află în stare critică”, a adăugat comunicatul.

Preşedintele columbian Gustavo Petro a acuzat Rusia de „încălcarea” legilor războiului. Un jurnalist AFP, aflat la faţa locului, a văzut ambulanţe, poliţişti, soldaţi şi primarul oraşului în apropierea restaurantului.

Kramatorsk este un important nod feroviar şi găzduieşte situri militare, fiind vizat în mod regulat de bombardamente ruseşti. Cel mai sângeros a fost bombardamentul asupra gării din aprilie 2022, în timpul căruia au murit 61 de persoane şi au fost rănite peste 160, la câteva săptămâni după începerea invaziei ruseşti şi chiar în momentul în care mulţimea de civili încerca să părăsească oraşul.

#atac #atac Kramatorsk

Grupul de ţări cu cele mai puternice economii de piaţă G7 va proceda la o eliberare coordonată a 100 de milioane de barili de motorină şi alţi combustibili din rezervele pe care le are, prin intermediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), informează știrileprotv.ro.

Măsura vine în încercarea de a stabiliza pieţele energetice mondiale, potrivit unei declaraţii comune a liderilor G7 de vineri, relatează Reuters şi AFP.

„Ne vom îndeplini angajamentele printr-o eliberare coordonată, prin intermediul AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 luni, incluzând o eliberare substanţială de motorină, concentrată la începutul perioadei, în primele 20 de zile, de către membrii şi partenerii G7”, se arată în declaraţia publicată de biroul preşedintelui francez Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni a preşedinţilor şi şefilor de guvern din G7.

„Am convenit că nu vor exista restricţii sau interdicţii de export între membrii G7”, a precizat Emmanuel Macron, subliniind că Donald Trump, care ameninţase că va interzice exporturile de gaz american, a fost, de asemenea, „foarte clar în această privinţă”.

În acelaşi timp, preşedintele american a afirmat vineri că „Europa tocmai a acceptat să pună pe piaţă o cantitate uriaşă din motorina sa stocată în cantităţi mari”, într-un mesaj postat pe reţeaua sa Truth Social. „Procesul va începe imediat”, a asigurat preşedintele american.

Reuniunea G7 care a avut vineri prin videoconferinţă urma să încerce să găsească o soluţie la creşterea vertiginoasă a preţurilor la carburanţi. Aceasta a avut un efect pozitiv asupra preţurilor petrolului, care erau în scădere vineri, piaţa anticipând o deblocare a rezervelor europene de motorină sub presiunea Statelor Unite.

În jurul orei 13:55 GMT (16:55 la Bucureşti), preţul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în decembrie, scădea cu 1,98%, ajungând la 100,28 dolari. Echivalentul său american, West Texas Intermediate, cu livrare în noiembrie, scăzuse cu 2,93%, ajungând la 90,15 dolari, după ce a înregistrat o scădere de peste 5%, ajungând la 88,06 dolari.

Pentru a calma piaţa mondială, guvernul american face presiuni asupra Europei să recurgă la stocurile sale de urgenţă de motorină şi a ameninţat chiar să interzică exporturile sale de carburanţi către UE în cazul unui refuz.

Apropierea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului lui Trump, de la începutul lunii noiembrie, sporeşte presiunea asupra administraţiei Trump pentru a reduce preţurile acestui combustibil utilizat pe scară largă în sectorul agricol şi în transportul de mărfuri cu camioanele. O interdicţie a exporturilor impusă de Washington ar putea, într-adevăr, să reducă preţurile pe piaţa internă, dar ar face ca preţurile motorinei să crească brusc în ţările importatoare şi ar risca să aibă repercusiuni negative asupra altor produse rafinate din Statele Unite în câteva săptămâni. Pentru Casa Albă, alternativa este ca ţările din UE să recurgă la rezervele proprii de motorină pentru a susţine piaţa.

O armă cu două tăișuri

Războiul din Orientul Mijlociu a determinat creşterea preţurilor la ţiţei în acest an, dar, mai ales, piaţa produselor rafinate este cea care stârneşte îngrijorare înainte de venirea iernii. „Scăderea capacităţilor de rafinare şi a producţiei în Orientul Mijlociu şi în Rusia, combinată cu anularea de către China a transporturilor de produse destinate exportului pentru a-şi susţine aprovizionarea internă, continuă să limiteze disponibilitatea combustibililor”, explică Ole Hansen, analist la Saxo Bank.

„O prelevare din rezervele strategice ar contribui la compensarea scăderii stocurilor comerciale” şi ar uşura presiunea asupra preţurilor, adaugă Giovanni Staunovo, într-un comentariu pentru AFP. Cu toate acestea, „rezervele strategice sunt concepute pentru a face faţă perturbărilor temporare ale ofertei, şi nu dezechilibrelor structurale ale pieţei”, reaminteşte el. Rezerve mai reduse înseamnă că „piaţa ar putea deveni din ce în ce mai sensibilă la riscurile care afectează oferta, ceea ce s-ar putea traduce prin fluctuaţii mai mari ale preţurilor”, avertizează analistul.

Preşedintele francez Macron a purtat o discuţie cu Trump în cursul nopţii, subliniind necesitatea de a colabora pentru a combate creşterea preţurilor la combustibili şi pentru a asigura disponibilitatea la nivel global a produselor rafinate, a anunţat vineri Palatul Élysée. Franţa deţine în prezent preşedinţia G7.

Reuters a relatat joi că administraţia Trump le-a cerut Germaniei şi Franţei să-şi reducă stocurile de motorină de urgenţă, sub ameninţarea unei posibile interdicţii a exporturilor de motorină din SUA, potrivit a trei persoane apropiate discuţiilor.