Toate armele nucleare din lume trebuie colectate „într-un singur morman și distruse”, a declarat președintele belarus, Alexandr Lukașenko, aflat într-o nouă vizită la Moscova. Comentariul a fost făcut la solicitarea unui post tv de propagandă privind cea mai recentă afirmație făcută de Emmanuel Macron.

Așadar, la cererea jurnalistului Pavel Zarubin de a comenta declarația președintelui francez, Emmanuel Macron, conform căreia, nicio țară nu are dreptul să desfășoare arme nucleare ale altui stat pe teritoriul său, Lukașenka a răspuns: „Sunt de acord cu el. Prin urmare, este necesar să se retragă toate armele nucleare americane din cele cinci sau șase țări în care se află. În general, sunt radical în această privință – cred că armele nucleare ar trebui reunite și distruse literalmente de ceva timp.

Declarația lui Macron a venit pe fundalul desfășurării de arme nucleare tactice rusești în Belarus, despre care Lukașenko și președintele rus, Vladimir Putin, au convenit în martie. Potrivit lui Putin, motivul pentru aceasta a fost declarația Marii Britanii despre transferul de obuze cu uraniu sărăcit către Ucraina, deoarece este „într-un fel sau altul legat de tehnologia nucleară”. Instruirea echipajelor pentru a lucra cu aeronave convertite pentru utilizarea armelor tactice urma să înceapă pe 3 aprilie, iar construcția unei instalații de depozitare pentru astfel de arme pe teritoriul Belarusului ar trebui să fie finalizată până în iulie.

Uniunea Europeană a amenințat Rusia cu noi sancțiuni pentru „escaladare iresponsabilă”, în timp ce NATO nu a observat nicio schimbare în potențialul nuclear rusesc. Ministerul german de Externe a numit decizia Moscovei o „încercare de intimidare”.
Kremlinul a spus că reacția statelor occidentale nu va afecta această decizie.

Lukașenko, într-o adresare Parlamentului și cetățenilor la sfârșitul lunii martie, a spus că și Minsk este gata să accepte arme nucleare strategice (mai puternice decât tactice). În decembrie 2022, Rusia și Belarus au convenit să creeze un spațiu unic de apărare.

Belarus a renunțat la desfășurarea armelor nucleare după prăbușirea URSS și a aderat la Tratatul de neproliferare a armelor nucleare (TNP) în 1993 ca stat non-nuclear. Armele complet nucleare au fost scoase de pe teritoriul Belarusului până în noiembrie 1996, în total, 584 de rachete cu rază medie și mai mică de acțiune au fost scoase din țară și distruse pe locurile de testare din statele fostei URSS. În august 2022, Minsk și-a confirmat statutul de liber nuclear la ONU.

Un stat cu arme nucleare nu o poate transfera unei țări care nu deține astfel de arme. În ciuda acestui fapt, Statele Unite și-au desfășurat armele nucleare în Belgia, Germania, Italia, Țările de Jos și Turcia, potrivit unui proiect de raport elaborat de Joseph Day, membru al Comitetului de Apărare și Securitate al Adunării Parlamentare a NATO, în 2021.

#Alexandr Lukașenko #arme nucleare #Emmanuel Macron

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.