Decizia Curții Constituționale (CCM) privind adaptarea salariilor judecătorilor, conform ratei inflației va fi implementată de către Ministerul Finanțelor, însă hotărârea este inexactă. Cu un asemenea răspuns a venit astăzi, 12 decembrie, ministrul Finanțelor, Dumitru Budianschi, în timpul ședinței plenare a Parlamentului, unde a prezentat proiectul bugetului naționale pentru anul 2023, fiind întrebat dacă va da curs inițiativei a celor 300 de judecători, care au solicitat autorităților să se conformeze deciziei CCM.

Budianschi a spus că, Ministerul Finanțelor va veni cu rectificare la buget, iar deputații vor fi în drept să decidă asupra acestei decizii.

„Această decizie a CCM a fost luată odată cu publicarea proiectului legii bugetului. Noi nu cunoșteam atunci despre o asemenea decizie. Decizia nu stipulează clar, care an, care inflație. Aceste decizii ridică semne de întrebare cum poate fi implementată. În buget nu au fost prevăzuți bani pentru implementarea acestei decizii. Noi putem să discutăm e mult sau nu majorările de salarii din ultimii ani pe care le-am făcut, ultima dată pentru judecători fiind în anul 2019. Eu sâmbătă am făcut o estimare cam cât ne-ar costa această majorare de salariu pentru judecători. Dar după cum și am spus mai sus, această decizie este inexactă. Nu este indicat pentru care an să se ia ca bază inflația la majorarea salariului și multe alte aspecte. Noi o să vedem cum o să interpretăm decizia și o să ne conformăm. Noi vom veni cu o rectificare la buget pentru această categorie de salariați și deja deputații vor decide”, a spus ministrul Finanțelor.

Referitor la faptul dacă se va ține cont ca, odată cu rectificarea bugetului de stat pentru anul 2023, unde se va decide majorarea salariului judecătorilor ca să fie crescute și lefurile grefierilor, consultanților magistraților și a altor categorii de salariați din domeniul justiției, Budianschi a precizat că „soluția este ca Ministerul Finanțelor să aibă discuții în jumătate de an pe diverse platforme, cu sindicatele și alte instituții, astfel încât să se ajungă la o decizie privitor la această inițiativă”.

Amintim că, Curtea Constituțională a recunoscut la 6 decembrie curent constituționale articolele 12 alineatul (15) și 29 alin. (2) din Legea nr. 270 din 23 noiembrie 2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, în măsura în care ajustarea anuală a mărimii valorii de referință de salarizare a judecătorilor și a membrilor CSM este obligatorie și se bazează cel puțin pe rata inflației medii anuale la data adoptării legii bugetului de stat pentru anul următor.

Ulterior, la 9 decembrie 275 de judecători au semnat un document, prin care s-au adresat Parlamentului să se conformeze deciziei CCM și să ajusteze salariile magistraților la rata inflației. Mai exact, solicitarea a fost făcută în contextul în care, decizia adoptată de către Curtea Constituțională a concis cu data publicării proiectului de lege a bugetului public național pentru anul 2023, iar acum deputații ar putea veni cu amendamente, când legea va fi votată în lectura a doua.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#CCM #Dumitru Budeanschi #judecatori #salariu

Autoritățile române l-au reținut săptămâna trecută la frontiera Republicii Moldova cu România pe Iurie Manic, un cetățean moldovean acuzat de procurorii din Franța de subminarea moralului forțelor armate, cu intenția de a prejudicia apărarea națională, notează Ziarul de Iași.

El era dat în urmărire din 2025, după ce a fost inculpat pentru că ar fi fost șeful unei operațiuni orchestrate de Rusia prin care mai mulți cetățeni moldoveni creau graffiti-uri ce înfățișau sicrie cu inscripții ce făceau referire la conflictul ucrainean.

Sâmbăta trecută, Manic a fost dus în fața judecătorilor de la Curtea de Apel Iași și arestat pentru 15 zile în vederea expulzării în Franța.

Conform minutei Curții de Apel Iași din 19 septembrie, completul de judecată a admis propunerea de arestare provizorie pentru 15 zile a lui Iurie Manic în vederea predării în baza semnalării din Sistemul de Informații Schengen introduse de Biroul SIRENE Național din Franța în data de 20 octombrie 2025, în baza unui mandat european de arestare emis la data de 16 octombrie 2025.

Manic este cercetat pentru comiterea infracțiunilor de deteriorarea sau degradarea bunurilor altei persoane, săvârșită împreună cu alte persoane, și subminarea moralului forțelor armate, cu intenția de a prejudicia apărarea națională, prevăzute de art. 322 – 1şi art. 413-4 din Codul penal francez, pentru care pedeapsa maximă prevăzută de legea franceza este de 5 ani de închisoare. Manic a fost depus în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă din cadrul IPJ Vaslui, județ pe raza căruia se află punctul de frontieră prin care a încercat să intre în România și a fost depistat de polițiștii noștri de frontieră în baza alertei postate de francezi.

Faptele lui Manic și ale subordonaților săi, toți cetățeni din Republica Moldova, au ținut prima pagină a mass-mediei din Franța și a altor mari publicații europene în contextul războiului din Ucraina. Presa de la Chișinău scria, în luna aprilie a acestui an, preluând articole din Franța, că mare parte a rețelei a fost devoalată, iar Tribunalul Penal din Paris condamnase, în aceeași lună, șapte cetățeni moldoveni la amenzi cuprinse între 1.000 și 10.000 de euro. Această sumă era mult mai mică decât solicitările procurorului, care ceruse pedepse cu închisoarea de la optsprezece luni la trei ani, potrivit Ziarul de Iași.

Inculpații au fost acuzați că, la comanda Rusiei, au creat graffiti-uri care înfățișau sicrie cu inscripții ce făceau referire la conflictul ucrainean, iar acest caz făcea parte dintr-o serie de incidente legate de interferențe străine, inclusiv graffiti-uri cu stele albastre ale lui David în regiunea pariziană (doi moldoveni implicați), mâini roșii pictate pe Memorialul Holocaustului (patru bulgari condamnați) și capete de porc lăsate în fața moscheilor.

Serviciile secrete și procurorii francezi au demonstrat că alt lider al operațiunilor, de asemenea dat în urmărire, a fost Alexandr Grigorenco. Acțiunile ar fi făcut parte dintr-o strategie de război hibrid prin intermediari (proxy), menită să manipuleze opinia publică și să amplifice tensiunile politice din Franța privind sprijinul acordat Ucrainei.