Se zvonește printre moldoveni o informație eronată, precum că declararea venitului de la nuntă, cumetrie sau zi de naștere și achitarea impozitului pe venit ne-ar scuti de la prezentarea provenienței banilor, atunci când vrem să facem o achiziție, cel mai des mobil sau imobil care au un preț ridicat (sume mai mari de 200.000 de lei moldovenești). Avocata Doina Ioana Străisteanu a explicat cum stă treaba.

„Când discutăm de proveniența banilor, unii deja îmi zic că li s-a recomandat să depună declarația pe venit. Când vorbim despre banii de la nuntă sau alt numerar primit și să achitați 12% pe impozitul pe venit, totul este corect, doar că declarația pe venit și achitarea impozitului pe venit nu este o dovadă de proveniență a banilor. Dvs. doar îi declarați și vă asigurați obligația de plată a impozitului. Respectiv, la încheiarea unei tranzacții, vi s-ar putea solicita să prezentați documentele primare pentru această sumă. Când vorbim despre bani de la nuntă, cumetrie, în declarație pe propria răspundere o să indicați acest lucru”, a explicat avocata.

Videoul poate fi urmărit doar în aplicația Telegram.

În Republica Moldova, persoanele fizice au obligația să depună declarația de venit și să achite impozitul pe venit, dacă au obținut un venit anual care depășește un anumit prag. Conform legislației actuale (2023), acest prag este stabilit la 360.000 de lei moldovenești pe an. Principalele detalii legate de depunerea declarației sunt: declarația trebuie depusă până la 30 aprilie a anului următor celui în care a fost obținut venitul; impozitul pe venit se aplică doar asupra sumelor care depășesc acest prag, iar cota impozitului pe venit pentru persoanele fizice este de 12% pentru veniturile impozabile care se încadrează în acest interval. Dacă o persoană obține venituri mai mici decât acest prag, aceasta nu este obligată să depună o declarație pe venit, cu excepția cazurilor în care are alte obligații fiscale specifice (de exemplu, dacă obține venituri din activități independente).

În comentarii, internauții s-au întrebat dacă, în cazul în care imediat sau după eveniment au achitat prestatorilor de servicii din suma primită de la rude și nu mai dețin banii, sunt pasibili să mai achite impozitul pe venit. Iarăși, pentru o persoană fizică care a obținut venituri de 360.000 de lei moldovenești sau mai mult, obligația de a depune declarația de venit și de a plăti impozitul nu depinde de cât a cheltuit din acea sumă până la termenul de depunere a declarației. Principii aplicabile: impozitul se calculează pe veniturile brute obținute, nu pe suma rămasă după cheltuieli. Astfel, chiar dacă persoana a cheltuit o parte sau toți banii până la 30 aprilie, impozitul este datorat pe întreaga sumă de venit obținută; obligația de plată a impozitului este stabilită pe baza veniturilor brute realizate într-un an fiscal, iar cheltuielile personale nu pot fi deduse din veniturile impozabile (cu excepția anumitor categorii de cheltuieli specifice, dar acestea sunt limitate și rareori aplicabile veniturilor personale obișnuite). Dacă o persoană fizică are venituri doar din salariu de la un singur angajator și impozitul pe venit este reținut și achitat de angajator prin reținere la sursa de plată, atunci persoana nu este obligată să depună o declarație de venit și nici să achite un impozit suplimentar pentru aceste venituri salariale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#bani #impozit pe venit #nuntă

Republica Moldova nu are încă un cadru legislativ care să permită producerea și asamblarea dronelor de interceptare, necesare pentru consolidarea capacităților de apărare. Un proiect de lege este în curs de elaborare de către Ministerul Dezvoltării Economice și instituțiile de forță, însă procesul avansează greu. Declarațiile au fost făcute de președintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp, la o emisiune de la Radio Moldova.

Potrivit deputatului, legislația actuală este restrictivă și nu permite dezvoltarea unei industrii de apărare care să contribuie la protejarea spațiului aerian al țării. Carp a subliniat că neutralitatea Republicii Moldova nu înseamnă renunțarea la consolidarea capacităților proprii de apărare.

„Ai la hotar un război de 5 ani de zile, se schimbă structura și războiului, deci în genere, se schimbă și din punct de vedere tehnic, din punct de vedere militar, tactic și așa mai departe, iar tu nu te adaptezi la noile cerințe. Noi suntem abia la etapaîn care se elaborează un proiect de legi, din păcate tare greu și complicat”, a punctat Carp.

Deputatul a explicat că noul cadru legislativ trebuie să stabilească inclusiv reguli clare privind producerea echipamentelor cu utilizare duală, civilă și militară, precum și trasabilitatea componentelor și a produselor finite. Aceste garanții sunt necesare pentru a preveni ajungerea echipamentelor în zone de conflict sau utilizarea lor în scopuri neautorizate.

După adoptarea legii, următoarea etapă ar urma să vizeze elaborarea unei strategii privind dezvoltarea industriei de apărare, identificarea partenerilor și stabilirea unor posibile locații de producție. Potrivit lui Carp, asemenea unități ar trebui amplasate în afara zonelor urbane, cu respectarea cerințelor de securitate.

Președintele comisiei parlamentare a atras atenția și asupra capacităților limitate ale Republicii Moldova de a interveni în cazul survolării neautorizate a spațiului aerian. El a explicat că țara nu dispune de mijloacele necesare pentru a intercepta dronele care zboară cu viteze mari, inclusiv aparatele propulsate cu reacție.

În ceea ce privește protecția infrastructurii critice, inclusiv a celei energetice, Carp a afirmat că există anumite capacități de intervenție, însă acestea sunt limitate. Unele informații despre măsurile de protecție nu pot fi făcute publice din motive de securitate.

Deputatul a mai criticat întârzierea implementării sistemului de alertă pentru situații de urgență MdAlert. Potrivit lui, procedurile de achiziție publică și contestațiile au întârziat implementarea acestuia.

„Până la etapa actuală, încă nu aveam MD-Alert pusă în aplicație și va fi abia la anul viitor, asta în condiția că noi avem un război la hotar de 5 ani de zile. Dronele survolează spațiu aerian practic odată la 2-3 zile, în ultimul timp, iar în weekend sunt mai des pentru că au loc atacurile mai intense, asupra Ucrainei și noi nu avem MD-Alert în funcție”, a declarat deputatul.

Lilian Carp a menționat și necesitatea unei hărți digitale a adăposturilor de protecție civilă, care să le permită cetățenilor să identifice rapid cel mai apropiat loc sigur în cazul unei situații de criză. În opinia deputatului, situația adăposturilor din municipiul Chișinău este relativ mai bună decât în alte localități, însă, în teritoriu, capacitățile sunt în continuare limitate.