Malta este una dintre cele mai mici țări din Europa, cu o populație sub 450.000 de cetățeni, însă bogată în istorie și cultură. Țara are o rată a criminalității extrem de scăzută, ceea ce oferă siguranță maximă cetățenilor, dar și turiștilor. Și-a obținut independența pe 21 septembrie 1964, după negocieri intense cu Regatul Unit. S-a proclamat republică pe 13 decembrie 1974, iar în 1980 a adoptat o politică de neutralitate.

Calea spre Uniunea Europeană

La 16 iulie 1990, prin ministrul de externe de atunci, Malta a cerut oficial aderarea la Uniunea Europeană. După negocieri de durată, a avut loc un referendum pe 8 martie 2003, care a dus la un vot favorabil. Alegerile generale au avut loc la 12 aprilie 2003, și au dat prim-ministrului din acea perioadă un mandat ferm pentru semnarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană, eveniment care a avut loc la 16 aprilie 2003, la Atena, Grecia.

Țara a aderat la UE pe 1 mai 2004, după validarea prin referendum popular la 8 martie 2003. Este stat membru al spațiului Schengen de la 21 decembrie 2007, iar în perioada ianuarie – iunie 2017 a deținut și Președinția Consiliului UE. Malta a aderat la zona euro la 1 ianuarie 2008.

PIB-ul țării a crescut de la 4,6 miliarde de euro în 2004, anul aderării, la 16,4 miliarde de euro în 2022. O altă explozie în sensul bun al cuvântului a fost salariul mediu brut, care a crescut de la 1.200 de euro, cât era în 2004, la 2.300 de euro lunar către 2022.

Malta a invitat cetățenii să participe la referendumul pentru aderarea la Uniunea Europeană la 8 martie 2003. Rezultatele finale au arătat că 53,6% dintre maltezi au votat în favoarea aderării.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Malta #UE

Guvernul își propune să reducă cheltuielile pentru reparații, mobilier, tehnică de calcul, transport și evenimente, dar și să limiteze angajările în sectorul public. De asemenea, vor fi revizuite premiile și bonusurile acordate angajaților din instituțiile finanțate de la bugetul de stat. Declarațiile au fost făcute de ministra Finanțelor, Victoria Belous, în cadrul emisiunii „Cutia neagră” de la TV8.

Potrivit ministrei, autoritățile analizează fiecare categorie de cheltuieli pentru a identifica economii, fără a afecta instituțiile care dispun deja de finanțare limitată sau obligațiile stabilite prin lege.

„Ne punem semnul de întrebare dacă putem renunța la unele cheltuieli sau nu”, a explicat Victoria Belous.

Printre măsurile avute în vedere se numără reducerea cheltuielilor pentru încălzire și combustibil, limitarea achizițiilor de mobilier și tehnică de calcul, precum și cumpărarea mijloacelor de transport doar în cazuri strict necesare. De asemenea, anul viitor este planificat un buget mai mic pentru concerte.

Ministra a precizat că vor fi reevaluate și cheltuielile pentru evenimente și proiecte care nu au fost asumate sau aprobate oficial, precum și necesitatea dezvoltării unor sisteme informaționale.

Optimizările vizează instituțiile finanțate din bugetul de stat, inclusiv ministerele, Parlamentul și Președinția. Primăriile își gestionează independent bugetele, a menționat oficiala.

Angajările, limitate, iar structurile instituțiilor vor fi revizuite

O altă măsură ține de reducerea cheltuielilor de personal. Potrivit Victoriei Belous, mai multe ministere au primit sarcina de a elabora planuri de reducere a numărului de angajați.

Ministra a subliniat că măsura nu presupune concedierea directă a salariaților, ci o gestionare mai strictă a posturilor vacante și a necesității de a menține sau ocupa anumite funcții.

De exemplu, instituțiile ar putea să nu prelungească activitatea angajaților după atingerea vârstei de pensionare sau să reevalueze necesitatea unor noi angajări. Totodată, în cazul reorganizărilor, structurile instituțiilor vor fi analizate pentru a stabili dacă fiecare funcție este justificată.

„Fiecare persoană angajată trebuie să fie motivată dacă trebuie sau nu să fie angajată în sectorul public”, a declarat ministra.

Premiile și bonusurile, de asemenea, revizuite

Victoria Belous a mai spus că, încă din primele zile de activitate ale actualului Guvern, a fost dată indicația de a reduce sau elimina premiile și alte bonusuri acordate angajaților din sectorul public.

Potrivit ministrei, această măsură este în curs de aplicare, iar autoritățile examinează inclusiv acordarea premiilor anuale și a celor unice.

În ceea ce privește economiile obținute până acum în urma optimizărilor, ministra nu a prezentat o cifră exactă în declarația citată, menționând însă că au fost limitate angajările și extinderea schemelor de personal.