Supranumită „poarta de Vest a Balcanilor”, Slovenia este o țară atât de mică, încât localnicii și turiștii pot privi două state în același timp: în dreapta poate fi zărită Italia, iar în stânga – Croația. Slovenia se întinde pe o suprafață de doar 20.273 km2, între Marea Adriatică și Alpii Iulieni. Este de aproape 12 ori mai mică decât România și aproximativ jumătate din Elveția sau Olanda.

În mai 2004, țara a intrat în NATO și în Uniunea Europeană. Slovenia a devenit membră a spațiului Schengen la 21 decembrie 2007 și, începând cu acea zi, a abolit controlul la frontierele sale interne terestre și maritime cu statele membre ale UE. Controalele la frontierele aeriene au fost ridicate la 30 martie 2008.

Apartenența la UE a oferit numeroase avantaje economice și perspective de dezvoltare. Un exemplu în acest sens, PIB-ul țării. Acesta constituia 27 de miliarde de euro în 2004, anul aderării, dar care a crescut până la 60 de miliarde până în 2022.

Au crescut nemijlocit și salariile cetățenilor, de la 900 de euro pe lună până în 2004, la 2.000 de euro către sfârșitul anului 2022. Totodată, și investițiile străine directe (ISD) au intrat într-o nouă fază. De la aproximativ 5 miliarde în 2004, la aproximativ 16 miliarde în 2022. La fel și speranța de viață a oamenilor. În cazul bărbaților, de la 74 de ani, în anul aderării, la 78 de ani către anul 2022. În cazul femeilor, de la 81 la 84 de ani, în 2022.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Acest articol face parte din campania lansată de Grupul de presă REALITATEA: „Moldova Alege Europa”, în care povestim despre calea parcursă de statele membre UE în procesul de integrare europeană şi creşterea economică întregistrată ca urmare a aderării.

#integrare europeană #proces de aderare #Slovenia #UE

Canada a activat marţi, 8 septembrie, taxele vamale de retorsiune asupra unor importuri din SUA în valoare de 27,6 miliarde de dolari canadieni (aproximativ 20 de miliarde de dolari americani), într-o nouă escaladare a războiului comercial cu Statele Unite, după eşecul negocierilor comerciale menite să evite aceste taxe, în timp ce nu sunt semne că Ottawa şi Washingtonul ar urma să reia aceste negocieri în curând, relatează hotnews.ro.

Aceste taxe vamale de retorsiune variază între 15% la 50% şi privesc sute de produse, de la oţel şi aluminiu până la electrocasnice, mobilă, produse lactate, maşini-unelte, produse cosmetice şi electronice.

Măsurile reprezintă răspunsul „dolar pentru dolar” promis de premierul canadian Mark Carney faţă de taxele vamale de 50% pe care preşedintele american Donald Trump le-a impus pe 22 august asupra unor produse canadiene de valoare similară, în urma eşecului negocierilor comerciale dintre cele două ţări vecine.

Premierul canadian a recunoscut că aceste contramăsuri vor creşte unele preţuri şi vor restrânge opţiunile pentru consumatorii canadieni, dar a insistat că sunt necesare pentru a răspunde Washingtonului şi pentru a proteja interesele economice ale Canadei.

Înaintea intrării în vigoare a acestor represalii economice canadiene, Trump a ameninţat că va împiedica producătorul canadian de aeronave Bombardier să îşi vândă avioanele în SUA, cu excepţia cazului în care îşi mută producţia în această ţară. Compania Bombardier i-a răspuns că are deja aproximativ 3.500 de angajaţi în SUA şi peste 20 de fabrici în această ţară.

În acest timp, nu sunt semne ale vreunei reluări în curând a negocierilor pentru a opri acest război comercial, după ce discuţiile au fost suspendate pe 21 august. Premierul Carney a spus că este pregătit să reia negocierile atunci când Washingtonul va adopta o atitudine „serioasă” şi când Trump va înceta atacurile şi declaraţiile batjocoritoare la adresa Canadei.

Guvernul de la Ottawa a anunţat un pachet de ajutor de stat de 7,5 miliarde de dolari canadieni pentru lucrătorii şi companiile care au de suferit în urma acestui conflict comercial.