2, 448 milioane de persoane și 1, 655 milioane de locuințe, inclusiv locuințe ocupate, secundare și neocupate, au fost recenzate, în perioada 8 aprilie – 7 iulie, când în Republica Moldova s-a desfășurat Recensământul Populației și Locuințelor 2024. Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, numărul persoanelor indică atât persoanele cu reședință obișnuită, cât și cele fără reședință obișnuită în Republica Moldova, inclusiv eventualele dublări, care vor fi identificate la etapa de procesare.

Primele date mai desfășurate urmează să fie prezentate la finele anului curent, iar datele detaliate vor fi prezentate în decembrie 2025, scrie IPN.

Directorul general al BNS, Oleg Cara, a declarat, în cadrul unui eveniment prilejuit de finalizarea lucrărilor de recenzare, că „spre deosebire de Recensământul Populației și Locuințelor din 2014, cuprinderea recensământului din 2024 a fost mai extinsă”.

„Recenzarea ne-a oferit posibilitatea să colectăm date în teren de la populație. Totodată, noi suntem conștienți de faptul că o parte a populației a rămas nerecenzată dintr-un motiv sau altul. În cea mai mare parte, din cauza evitării de a prezenta informații.

(…) În total am avut peste 10 mii de refuzuri categorice pe parcursul perioadei de recenzare, însă la finalul recenzării numărul lor a fost mai mic de 4 mii. S-a lucrat cu fiecare caz în parte… Cu toate acestea, avem și locuințe finalizate fără contact. Sunt locuințe în cazul căror nu a fost posibil de identificat o persoană care locuiește în ea”, a mai spus Oleg Cara.

Directorul BNS a mai spus că în perioada 15 iulie-11 august, în mai multe localități va fi desfășurată și Ancheta Post-recenzare. Aceasta include un subset de întrebări din chestionarele utilizate la recensământ. Prin intermediul acestui exercițiu va fi măsurat, în special, gradul de acoperire a populației cu reședința obișnuită, dar și precizia unor date colectate la recensământ.

Potrivit BNS, Recensământul Populației și Locuințelor 2024 este primul recensământ din Republica Moldova care a fost organizat și desfășurat în format digital, datele de la populație fiind colectate prin interviu față-în-față, utilizând tablete și hărți digitale. Procesul de colectare a datelor în teren s-a desfășurat cu respectarea confidențialității și asigurarea regulilor de protecție a datelor.

Conform legislației, recensământul este efectuat cel puțin o dată la 10 ani, în cadrul rundelor mondiale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Biroul National de Statistica #Moldova #populație #recensământ 2024

Viceprimarul Chișinăului Victor Pruteanu pune sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență, susținând că aceasta permite autorităților să adopte decizii într-un timp mai scurt, fără parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare obișnuite. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Potrivit lui Pruteanu, în condițiile în care guvernarea deține majoritatea parlamentară, deciziile pot fi adoptate prin procedurile legislative existente, fără a recurge la mecanisme specifice stării de urgență.

„De ce se face stare de urgență? Motivul este că Guvernul, în această perioadă, foarte repede ia decizii, fără ca să treacă toată procedura prin Parlament”, a declarat viceprimarul.

Pruteanu susține că, odată cu instituirea stării de urgență, procedurile și timpul necesar pentru adoptarea unor decizii sunt reduse.

„Atunci când există o stare de urgență, aceste proceduri devin automat mai puține. Putem lua decizii foarte rapid”, a afirmat acesta.

În același context, Pruteanu a criticat și declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind situația și procedurile de luare a deciziilor, afirmând că nu a identificat soluții concrete.

Precizăm că, Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.