Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

VIDEO Canicula și restricțiile de trafic sunt de vină! Serviciul Vamal explică de ce avem iar rând de TIR-uri la vamă

04 Iul. 2022, 14:58
 // Categoria: Societate // Autor:  Victoria Laur
04 Iul. 2022, 14:58 // Societate //  Victoria Laur

Rândurile de camioane la hotar, formate în weekend, se datorează caniculei, potrivit Serviciului Vamal. Responsabilii din cadrul autorității ne-au comunicat că șoferii de TIR preferă să pornească la drum dimineața, din cauza restricțiilor de circulație impuse în contextul temperaturilor ridicate.

Așadar, rândurile se formează în prima parte a zilei. Ulterior, se verifică actele și mărfurile, iar șoferii traversează punctele de control, până seara fiind fluidizat traficul.

„Suntem în perioada caniculară, când este restricționată circulația pe traseele naționale. În mare parte, șoferii pornesc la drum la 5-6 dimineața. Din acest considerent, dimineața sunt mai multe camioane. Pe parcursul zile sunt procesate și este permisă trecerea. Dacă vedeți informația pe care am plasat-o în aceeași zi, seara, nu era nici un mijloc de transport. Transportatorii aleg ora convenabilă și se apropie la postul vamal. Noi de fiecare dată sugerăm să acceseze pagina web sau să ne telefoneze la Centrul unic de apel, să se informeze care sunt posturi mai puțin aglomerate și să opteze pentru ele”, a declarat pentru Realitatea Serviciul Vamal.

Precizăm că luni, 4 iulie, autoritățile au anunțat că la Sculeni staționează circa 100 de camioane, iar șoferii erau îndemnați să opteze pentru Leușeni și Costești, unde se atestă trafic minim a vehiculelor de mare tonaj. Responsabilii punctau că actualmente punctul de control se află în proces de modernizare și renovare, iar capacitatea maximă de procesare este de până la 120 de vehicule zilnic.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În weekend, la adresa redacției Realitatea au parvenit imagini de la Leușeni, unde staționau zeci de vehicule de mare tonaj. Secvențe video similare au apărut în spațiul public și săptămâna trecută, iar problema șoferilor nu este una nouă.

Anterior, transportatorii petreceau câte 48 de ore în vamă, iar după izbucnirea războiului în Ucraina timpul de așteptare a ajuns chiar și la cinci zile. Mai mult, s-a înregistrat și un caz de deces în rândul conducătorilor de vehicule care așteptau controalele.

Realitatea a abordat de mai multe ori subiectul, iar presa de peste Prut a vizitat punctele de control și a discutat cu șoferii și oficialii. Autoritățile române afirmau că nu pot schimba situația peste noapte, menționând că există probleme de infrastructură.

În iunie, transportatorii au adresat o scrisoare conducerii Republicii Moldova, cerând soluționarea chestiunii la nivel înalt, în colaborare cu Bucureștiul. Situația părea să se îmbunătățească după ce Natalia Gavrilița și Nicolae Ciucă au convenit despre implementarea vămuirii comune, însă acum două săptămâni au început să apară noi informații despre rândurile de camioane de la frontieră.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.