Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

VIDEO Care este cel mai mare salariu de jurnalist în Republica Moldova? Dumitru Țîra: „Sunt dărâmat”

11 Iun. 2023, 16:59
 // Categoria: Economie // Autor:  Elena Putregai
11 Iun. 2023, 16:59 // Economie //  Elena Putregai

Salariile jurnaliștilor din Republica Moldova sunt mai mari decât ale celor din țările vecine, cum ar fi România. Au existat circumstanțe care a favorizat creșterea lor, pentru că, din punctul de vedere al lui Dumitru Țîra, această creștere nu este una naturală din punct de vedere economic, a pieții resurselor umane sau a calificării pe care o au jurnaliștii. Mai multe a explicat în podcastul „Sincer cu tine” moderat de Zina Bivol. Dumitru Țîra este fondatorul grupului de presă REALITATEA (Realitatea.md, Bani.md, Rupor.md, Moldovalive.md, Rlive.md și RLIVE TV).

„Salariile noastre sunt decente. Sunt medii pe piață. În Chișinău sunt jurnaliști care au salarii mai mari decât jurnaliștii de la București, spre exemplu, ceea ce e o chestie anormală. Anormală, adică nu este naturală din punct de vedere economic, a pieții resurselor umane, a calificării jurnaliștilor și așa mai departe. Asta s-a întâmplat, pentru avem mult prea puțini jurnaliști profesioniști și atunci instituțiile media și-au permis să dea salarii duble, triple. Noi alaltăieri am primit un CV de cameraman/editor în care scria că salariul dorit e de 25 de mii de lei. 25 de mii de lei nici redactorul nostru șef nu-i are”.

În această ordine de idei, Dumitru Țîra a dezvăluit că salariile din cadrul redacțiilor fondate variază între 8 mii și 12 mii de lei. „Sunt puțini care au peste și mai avem puțini colegi care au sub. Pandemia și războiul a crescut multe alte chestii și care cu siguranță a creat alte realități ale vieții. Eu sunt dărâmat în ziua în care primesc facturile. Mă omor”.

Întrebat care este cel mai mare salariu al unui jurnalist din Republica Moldova, răspunsul său a fost că de 4 mii de euro (raportat la cursul valutar actual este vorba de puțin peste 76,6 mii de lei). „Noi cred că avem în jur de 20 de jurnaliști care au în jur de 1.500-2.000 de euro. Mie îmi pare bine. Eu aș fi fericit să pot da salarii mai mari, pentru că asta ar însemna că și colegii mei sunt mai fericiți”.

Dumitru Țîra a recunoscut, în anumite luni, puține, a întârziat salariile cu 2-3 zile și s-a scuzat în fața colegilor. Mai mult, în urmă cu doi ani, a dat salarii dintr-un credit. Așa și-a amintit de anul 2017 când a închis REALITATEA TV – un post de televiziune care a făcut parte din grupul de presă și căruia i-a suspendat activitatea.

„Tu nu poți să cari o tonă de cărămizi, poți să cari 5, 7, 9 cărămizi și, de fapt, nu că ar fi un secret, dar trebuie să-ți asumi atâta cât poți duce. Asta ne-a transformat în ultimii doi ani dintr-o echipă din 12 oameni în una de 20; noi ne-am transformat din 2 platforme în 6 azi și în iunie vor fi 7. Suntem într-o continuă creștere care trebuie să fie graduală. Eu pot să împrumut 1 milion de euro și să creez o megarachetă care va muri în 3 luni, pentru că nu este în stare să se susțină. În 2017 am închis Realitatea TV, concediind 82 de oameni în aceeași zi. S-a oprit, pentru că încă o lună de metenanță însemna să vând apartamentul, să vând mașina, să vând tot ce am și oricum nu vedeam asta să fie o soluție. Căzuse piața, plecaseră clienții, era presiune pe agenții de publicitate. Adică era o realitate față de care trebuia de luat o decizie. Dacă îl mai țineam, colegii mei oricum era să plece în alte instituții, iar eu rămâneam vagabond”.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.